UE își reiterează sprijinul față de integrarea națiunilor din Balcanii de Vest

29/07/2009

Miniștrii de externe ai UE au acceptat luni candidatura de aderare a Islandei, lăsând unele țări balcanice puțin nedumerite față de șansele lor.

(Euobserver, Wall Street Journal, Irish Times, B92, Emportal, Makfax - 29/07/09; AFP, Reuters, FT, BBC, Fena, președinția suedeză a UE - 27/07/09; FT, Fena - 26/07/09)

Candidatura Islandei a născut temeri printre țările aspirante la UE din Europa de Sud-Est. [Getty Images]

Reiterându-și sprijinul față de aderarea țărilor din Balcanii de Vest, miniștrii de externe ai blocului celor 27 de națiuni au promis luni (27 iulie) să ia în considerare candidatura Albaniei cât se poate de repede.

UE speră "să dea un suflu nou procesului de integrare europeană în Balcanii de Vest" în lunile viitoare, a declarat ministrul de Externe suedez Carl Bildt, a cărui țară deține momentan președinția prin rotație a UE, în urma discuțiilor de la Bruxelles.

Remarca lui a venit după ce miniștrii de externe au acceptat oficial candidatura Islandei pentru aderarea în cadrul Uniunii și au înaintat-o Comisiei Europene (CE) pentru evaluare.

Această insulă din Atlanticul de Nord, cu o populație de 300.000 de persoane, face deja parte din Spaţiul Economic European, ceea ce implică faptul că legislația islandeză este conformă, în proporție de două treimi, cu legislația UE, a declarat luni comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn.

Domnia sa a menţionat, însă, că aderarea Islandei nu va fi accelerată artificial, ci candidatura sa "va fi tratată ca la carte".

Analiștii consideră că, în eventualitatea unei analize pozitive a candidaturii Islandei din partea CE, Bruxellesul va începe, probabil, tratativele cu Reykjavik de anul viitor. Conform acestui scenariu, această țară ar putea adera la bloc, cel mai devreme, în a doua jumătate a lui 2011.

Mai mulți miniștrii de Externe europeni, printre care și Bernard Kouchner din Franța și Alexander Stubb din Finlanda, au menționat că presiunile economice la care Islanda este supusă acum, din cauza falimentului de anul trecut, nu reprezintă o scuză pentru un tratament preferențial.

"Ar fi o eroare politică să punem Islanda înaintea țărilor balcanice," a declarat Kouchner la o conferință de presă de la Bruxelles.

Analiștii au atras atenția față de frustrările balcanicilor, legate de speranțele lor la UE, în cazul în care nou-venita Islanda ar face progrese mai rapide pe calea aderării la Uniune.

De exemplu, tratativele de aderare cu Croația, care trebui să fie finalizate până la finele acestui an, conform agendei sale europene, au fost blocate din cauza disputelor frontaliere cu Slovenia.

Macedonia așteaptă o dată de demarare a negocierilor cu Bruxellesul din decembrie 2005, când a fost recunoscută oficial drept candidată la UE. Ministra de Externe a Greciei, Dora Bakoyannis, a indicat luni că Atena va continua să blocheze începerea tratativelor cu Skopje până în momentul în care cele două țări își vor fi rezolvat disputa legată de denumirea Macedoniei.

Articole pe aceeaşi temă

Tergiversarea reformelor a împiedicat Bosnia și Herțegovina să progreseze pe calea integrării europene.

Pe lângă dificultățile cu Kosovo, Serbia trebuie să îl aresteze pe fostul comandant de război sârb bosniac, Ratko Mladic, și să îl predea tribunalului ONU pentru crime de război de la Haga, pentru a continua pe drumul aderării.

Candidatura oficială a Muntenegrului pentru aderarea la UE, depusă în decembrie, a fost acceptată și trimisă către CE pentru evaluare, în aprilie.

În aceeași lună, premierul albanez Sali Berisha a depus candidatura oficială a țării sale în cadrul unei vizite la Praga. UE avertizase că nu o va accepta decât în condițiile în care alegerile parlamentare albaneze de pe 28 iunie vor fi considerate libere și corecte.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.