Al doilea proces pentru lovitura de stat Ergenekon începe în Turcia

21/07/2009

Doi foşti generali turci şi alte 54 de persoane, acuzate în legătură cu un presupus complot de lovitură de stat, au fost trimişi în instanţă miercuri, odată cu înaintarea unui nou cap de acuzare legat de grupul Ergenekon, numind alţi 52 de suspecţi.

(Zaman, The Times, Independent - 21/07/09; Reuters, AP, AFP, DPA, Bloomberg, BBC, Euronews, Deutsche Welle - 20/07/09; FT - 19/07/09)

Soldaţii turci mărşăluind în faţa tribunalului din Silivri, în apropiere de Istanbul, în data de luni (20 iulie), la începutul celui de al doilea proces Ergenekon. [Getty Images]

Procesul celor 56 de turci acuzaţi de implicare într-un complot pentru înlăturarea guvernului Partidului Dreptate şi Dezvoltare (AKP) a început luni (20 iulie) la Tribunalul Penal din Istanbul.

Procurorii i-au acuzat pe generalii în rezervă Mehmet Sener Eruygur şi Hursit Tolon, ofiţerii cu cele mai înalte grade acuzaţi în acest caz, că ar fi liderii acestui grup. Se presupune că ei ar fi plănuit o serie de bombardamente şi asasinarea unor persoane publice cheie, pentru a crea haos în ţară şi pentru a provoca o preluare armată.

AFP a preluat din acuzaţia de peste 1900 de pagini că Eruygur, fost comandant de jandarmerie, şi Tolon, fost şef de armată, „au început implementarea planurilor loviturii, elaborate în perioada 2003-2004, în timp ce erau încă în funcţie şi şi-au continuat activitatea şi după retragerea lor”.

Ambii generali, în vârstă de aproape 70 de ani, au fost arestaţi acum un an.

Eruygur a fost prezentat drept liderul Asociaţiei seculariste a Gandirii Ataturkiste şi unul dintre organizatorii cheie ai demonstraţiilor în masă anti-AKP desfăşurate înaintea alegerilor din iulie 2007. El a fost eliberat din detenţie după zece săptămâni din cauza sănătăţii şubrede. Nu s-a prezentat la audierile de luni, care au vizat preponderent aspecte de procedură şi au amânat începerea procesului până la data de 6 august.

Înaintea arestării, există mărturii conform cărora Tolon a fost adesea văzut la forumuri organizate de ultranaţionalişti. El a fost eliberat din detenţie în februarie, tot din cauza unor probleme de sănătate, dar s-a prezentat luni în sala de tribunal, construită special în cadrul complexului penitenciarului Silivri, la aproape 90 de km la vest de Istanbul, şi a răspuns la întrebările completului de judecată, format din patru persoane.

Pe lângă acuzaţiile de întemeiere şi conducere a unei organizaţii teroriste, cei doi trebuie să facă faţă şi unei serii de alte acuzaţii, între care încercarea de distrugere a guvernului şi parlamentului sau de blocare a activităţilor acestora şi intenţia de a provoca o rebeliune armată împotriva guvernului.

Numele grupării a fost asociat cu câteva atacuri de notorietate, precum cele asupra sediului cotidianului Cumhuriyet şi asupra Consiliului de Stat, şi gruparea este suspectată de conceperea unor planuri de asasinare a premierului Recep Tayyip Erdogan şi a scriitorului turc Orhan Pamuk, câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură în 2006.

Printre celelalte figuri marcante din cele 56 de persoane menţionate în cea de a doua acuzaţie din cazul Ergenekon se numără Adil Serdar Sacan, fost şef al departamentului de luptă împotriva contrabandei şi crimei organizate, fostul primar din Esenyurt, Gurbuz Capan, generalii în rezervă Arif Dogan şi Hasan Atilla Ugur, precum şi jurnaliştii seniori Tuncay Ozkan şi Mustafa Balbay.

Se preconizează ca procesul să dureze luni întregi. Conform AP, judecătorii pot decide contopirea celei de a doua acuzări cu prima, prin care se nominalizau alte 86 de persoance ca presupuşi membri ai Ergenekon. Procesul împotriva grupării a început în octombrie.

Între timp, procurorii care conduc ancheta cu privire la reţeaua clandestină au formulat luni o a treia acuzare. Documentul de 1454 de pagini acuză încă 52 de suspecţi noi, dintre care 37 au fost deja arestaţi. Data de începere a procesului va fi anunţată după ce acuzaţia va fi aprobată de tribunal.

Investigaţiile asupra acestui grup ascuns au fost lansate în iunie 2007, după ce poliţia a descoperit o ascunzătoare de arme în casa din Istanbul a unui ofiţer de armată aflat în rezervă.

Puternica armată a Turciei, care are o poziţie ferm secularistă şi a avut suspiciuni legate de AKP, despre care se ştie că are rădăcini islamice, încă de la urcarea la putere a AKP în 2003, a negat orice legătură cu cazul Ergenekon şi a cooperat cu investigaţia.