Clienţii sunt scandalizaţi de băncile sârbe; se întrevăd procese

02/07/2009

Climatul din sectorul bancar al Serbiei se înfierbântă, punând bancherii în situaţii dificile.

De Georgi Mitev-Santek, din Belgrad pentru Southeast European Times– 02/07/09

Recentele împrumuturi bancare devin mai scumpe decât s-au aşteptat clienţii. [Nicola Barbutov/SETimes]

Sârbii care îşi completează formularele de împrumut vor folosi probabil de acum înainte o lupă pentru a citi scrisul minuscul.

Din cauza marjelor bancare mai ridicate, recentele rate ale dobânzilor pentru împrumuturile în numerar încalcă bunele practici de afaceri, a afirmat marţi (30 iunie) Banca Naţională a Serbiei (BNS) pe pagina sa de internet.

Băncile au mărit rata dobânzilor în contextul crizei financiare pentru a-şi asigura profituri, în pofida reducerii cifrei de afaceri, o acţiune care a debusolat clienţii.

Este un fapt obişnuit ca băncile să justifice ratele mai mari ale dobânzilor prin fluxul Ratei Oferite Interbancar în Euro (Euribor), rata medie a dobânzii cu care băncile îşi împrumută bani între ele pe piaţa euro.

Cu toate acestea, atunci când Euribor a scăzut, băncile sârbe nu au ajustat ratele lor umflate.

BNS a primit o mulţime de reclamaţii în mai şi iunie de la clienţii care se consideră păcăliţi de băncile care au oferit împrumuturi cu dobândă fixă, pentru ca mai apoi acestea să crească foarte mult.

În unele cazuri, ratele s-au mărit cu până la 0,5% - 3%, o creştere enormă pentru o ţară unde salariul lunar este în jur de 300 de euro, iar rata şomajului se apropie de 16%. Banca centrală, Banca Naţională a Serbiei (BNS), a trimis băncilor o scrisoare prin care le cere să reexamineze clauzele contratelor de împrumut.

"[Vom] evalua legalitatea prevederilor generale ale băncilor şi [vom pregăti] o hotărâre care să reglementeze această problemă în conformitate cu cea mai bună practică pe plan internaţional", s-a afirmat în declaraţia emisă de biroul guvernatorului băncii centrale, Radovan Jelasic.

"BNS consideră că băncile ar trebui să analizeze creşterea ratelor dobânzilor la împrumuturile în numerar, în special cele introduse după 30 septembrie, şi să facă ajustările necesare sau să ajungă la un numitor comun cu clienţii".

BNS a nominalizat o serie de bănci care au mărit incorect ratele dobânzilor -- Alpha Bank, Eurobank EFG şi Piraeus, ProCredit Bank, Raiffeisenbank, Erste Bank şi Hipo Group Alpe Adria, precum şi banca sârbă Univerzal.

"Băncile s-au întins prea mult, oferind împrumuturi pe termen lung bazate pe depozite şi împrumuturi pe termen scurt, iar acum acestea [încearcă] să se acopere cu marje mai mari. Dacă acestea nu vor reveni la marjele conforme contractelor originale, iar clienţii doresc să le dea în judecată, noi le vom oferi sprijin şi consultanţă juridică", a afirmat Jelasic.

Unii bancheri care se tem de procesele care se întrevăd la orizont, au afirmat că intenţionează să reducă ratele în următoarele luni. Alţii în schimb îşi menţin contractele actuale şi consideră că procesele nu vor avea urmări.

Djordje Djukic, profesor la Universitatea din Belgrade, învinuieşte BNS. Acesta menţionează că, deşi există peste 30 de bănci în ţară, în acest sector nu există totuşi competiţie.

"Dacă Banca Centrală ar fi fost mai atentă în a stabili cine şi când obţine o licenţă, marja medie din Serbia nu ar fi de 10%", a afirmat Djukic, adăugând că Serbia are cele mai mari rate ale dobânzii din regiune.