Grecii urmăresc planurile de aderare la Schengen ale ţării vecine

25/06/2009

Parte a Zonei Schengen din 2000, Grecia a avut oportunitatea de a cunoaşte atât avantajele, cât şi provocările vieţii fără frontiere.

De Christos Ringas, din Atena pentru Southeast European Times -- 25/06/09

Cetăţenii Albaniei, Bosniei, Macedoniei, Muntenegrului, Serbiei şi Turciei încă au nevoie de vize pentru a intra în Grecia. [Greece.gov]

Deoarece UE are în vedere suspendarea restricţiilor de viză pentru statele balcanice care au întrunit criteriile, Grecia ocupă o poziţie unică în discuţii. Pe lângă Slovenia, aceasta este singurul stat balcanic cu statut de membru cu drepturi depline al Zonei Schengen -- statut care i-a consolidat considerabil rolul în regiune.

Oficialii guvernului declară că sunt dedicaţi procesului. "Grecia … este în favoarea liberalizării regimului vizelor, pentru ca cetăţenii Balcanilor de Vest să poată călători liber în toate ţările Europei", a declarat ministrul de externe Dora Bakoyannis după o întâlnire avută în mai cu omologul său sârb, Vuk Jeremic.

Opinia publică, însă, continuă să fie sceptică într-o oarecare măsură în legătură cu beneficiile graniţelor deschise, unii îngrijorându-se că acest lucru va contribui la amplificarea valului migraţiei economice. În ultimii ani, Grecia s-a aflat în poziţia de a admite peste 2 milioane de muncitori străini. Deşi aceştia au devenit o parte vitală a economiei, influxul respectiv a alterat de asemenea structura socială şi culturală a ţării.

Amintindu-şi de vremurile unei mai mari omogenităţi, grecii încă fac eforturi să accepte aceste schimbări. În plus, mulţi învinuiesc migraţia pentru amploarea luată de crima organizată. Mai puţine restricţii la graniţă, afirmă criticii, ar putea fi un avantaj pentru reţelele de traficanţi care operează în Balcani.

În timp ce examinează posibilitatea eliminării obstacolului vizelor, Grecia încă menţine restricţii concepute pentru a păstra sub control mobilitatea economică. Copiii imigranţilor legali, de exemplu, nu sunt naturalizaţi, ci continuă să fie desemnaţi drept străini.

Totodată, autorităţile au luat măsuri pentru a face mai puţin grea viaţa vizitatorilor. În luna mai a anului trecut, ţara a eliminat taxa de solicitare a vizelor pentru sârbi şi a declarat că va acorda acest privilegiu şi celorlalte ţări care au îndeplinit prevederile din acquis-ul Schengen.

Grecia solicită în prezent vize cetăţenilor din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia. Cetăţenii bulgari, croaţi şi români pot intra în ţară fără viză.

În cursul întâlnirii sale cu Jeremic, Bakoyannis a descris Serbia ca fiind o "parte integrantă a familiei europene". Grecia, a afirmat ea, este "pregătită să primească mulţi prieteni sârbi în calitate de turişti care vor veni să ne viziteze în vara aceasta".

Ea a sprijinit de asemenea eforturile Albaniei de întrunire a criteriilor Schengen. "Sprijinim procesul de liberalizare a vizelor cu Albania întrucât este un proces foarte important pentru sporirea contactelor interumane între ţările din Balcanii de Vest", a afirmat ea. Între timp, Macedonia aşteaptă să vadă dacă disputa veche de câteva decenii cu vecina sa va deveni un factor în această chestiune. Comisia Europeană a confirmat recent că Skopie a îndeplinit cerinţele pentru eliminarea vizelor.

În trecut, Atena a sugerat că poziţia sa asupra relaxării regimului vizelor va depinde de chestiunea numelui. Într-o declaraţie făcută în 11 mai reţelei de televiziune A1, însă, ambasadorul grec Aleksandra Papadoniou a afirmat că ţara sa sprijină includerea Macedoniei pe "Lista Albă" a Schengen. Ea nu a menţionat nici o condiţie specială.

Potrivit vicepremierului macedonean Ivica Bocevski, Grecia nu va bloca probabil procesul respectiv, deşi ţara a deraiat anterior aderarea Macedoniei la NATO şi a ameninţat că se va opune aderării sale la UE.