Liderii sprijină aderarea Balcanilor la UE

22/06/2009

Preşedinţii din Europa Centrală şi de Sud-est declară că sprijină aderarea statelor balcanice la UE şi că criza economică nu este un motiv pentru a pune capăt extinderii.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 22/06/09

Liderii se pregătesc pentru o fotografie în cursul celui de-al 16-lea summit al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, vineri (19 iunie), la Novi Sad, Serbia. [Getty Images]

Oraşul sârbesc Novi Sad, situat la aproximativ 80 km nord de Belgrad, a găzduit un summit central-european de joi (18 iunie) până sâmbătă. Preşedinţii din 14 state au dezbătut subiecte precum integrarea europeană, economia globală şi problemele energetice.

La summitul "Colaborare pentru Depăşirea Provocărilor celor Trei E -- Economie, Energie şi Integrarea Europeană" au participat preşedinţii Austriei, Bosniei şi Herţegovinei, Bulgariei, Croaţiei, Italiei, Macedoniei, Moldovei, Muntenegrului, Poloniei, Slovaciei, Republicii Cehe, Sloveniei, Ucrainei şi Serbiei.

Liderii şi-au exprimat sprijinul faţă de admiterea ţărilor balcanice în UE, insistând că criza economică nu ar trebuie să fie o scuză pentru suspendarea extinderii Uniunii.

"Criza economică este testul crucial care va arăta că membrii UE pot acţiona împreună", a declarat preşedintele italian Giorgio Napolitano.

Preşedintele sârb Boris Tadic, care a găzduit evenimentul, a declarat că integrarea ţărilor din Balcanii de Vest este în interesul Europei şi a adăugat că ridicarea restricţiilor de viză în regiune ar fi o dovadă clară că statele balcanice sunt binevenite în comunitatea europeană.

Preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a fost de acord. "Mulţi dintre noi ştiu personal ce înseamnă să fii în afara instituţiilor şii pieţelor europene. Nimeni nu ar trebui să pledeze pentru o Europă exclusivă şi închisă".

Preşedintele polonez Lech Kaczynski a promis sprijinul său în această problemă, reamintind tuturor faptul că Polonia a petrecut 13 ani "călătorind" către UE. "Am intrat în această cameră [UE], dar aceasta nu înseamnă că dorim să închidem uşa în spatele nostru. Această cameră este suficient de mare şi ar trebui să fie accesibilă tuturor", a declarat el.

O altă problemă ridicată la summit a fost criza gazelor naturale dintre Rusia şi Ucraina, care a ajuns la un apogeu în ianuarie, demonstrând cât de vulnerabile sunt statele europene din cauza dependenţei energetice.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco a declarat că ţara sa garantează tranzitul "sigur şi continuu" al gazelor naturale pe teritoriul său şi a cerut crearea unei pieţe unice a gazelor naturale, similară pieţei de electricitate.

Securitatea fost înăsprită în Novi Sad în timpul summitului. Străzile din apropiere au fost închise şi numeroase unităţi de poliţie au păzit hotelurile unde erau cazaţi preşedinţii.