08/01/2009
Descoperirea unui post comercial ilir aruncă o lumină nouă asupra popoarelor antice din Peninsula Balcanică.
(Diverse surse)
![]() Arheologii au găsit multe artefacte, inclusiv peste 30 de corăbii ilire complet încărcate cu amfore romane. [Universitatea Mostar] |
După câteva săptămâni de săpături intense, o echipă de arheologi de la Universitatea din Oslo a anunţat săptămâna trecută o descoperire care ar putea schimba istoria scrisă a ilirilor pentru o perioadă a existenţei lor.
Un post comercial ilir din zona de frontieră dintre Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH) aruncă lumină asupra unui aspect de viaţă necunoscut al acestui popor antic din Peninsula Balcanică.
Conducătorul echipei de arheologi care a descoperit urmele postului comercial este profesorul asociat Marina Prusac. "Descoperirea noastră este importantă pentru înţelegerea identităţilor culturale din Balcani în timpurile antice", a afirmat ea.
Descoperirea – prima de acest fel – constă din ruinele unei aşezări şi din vestigiile unui port care a funcţionat probabil ca post comercial. Arheologii au găsit multe corăbii scufundate, complet încărcate cu ulcioare cu vin sau amfore, care datează din secolul I a. Chr. Numeroasele piese de ceramică indică faptul că acesta a fost un post comercial de mare importanţă.
Desilo, unde echipa a făcut excavaţiile, este situat la o distanţă de 20 km de coastă, într-o câmpie aluvională lângă râul Neretva. "Desilo este situat în punctul cel mai interior al unui golf liniştit, unde era firesc să se transfere mărfuri în ambarcaţiuni mai mici, astfel încât locul este perfect pentru un port comercial intern. Ştiam că dacă vom găsi un port, acesta va reprezenta un exemplu rar al unui punct de întâlnire în acest peisaj impenetrabil", a spus Prusac cotidianului ScienceDaily.
Ilirii au fost triburi indo-europene care au apărut în partea vestică a Peninsulei Balcanice în jurul anului 1 000 a.Chr. – o perioadă care coincide cu sfârşitul Epocii de Bronz şi începutul Epocii de Fier. Ei au populat o mare parte din zonă în următorul mileniu.
La apogeul ei, Iliria antică a cuprins linia de coastă a Adriaticii şi regiunea muntoasă interioară a Balcanilor de Vest – teritoriul în care se situează în prezent Albania, Slovenia, Dalmaţia, Croaţia, BiH, Kosovo, Muntenegru şi Serbia -- inclusiv, într-un punct, regiunea Molossa (Epir) din nord-vestul Greciei.
Ilirii au fost cuceriţi de romani în secolul I a. Chr. Teritoriile ilire au devenit mai târziu provincii ale Imperiului Roman şi ale Imperiului Bizantin.
Descoperirea echipei norvegiene şi interpretarea acesteia scoate în evidenţă legăturile comerciale antice dintre romani şi iliri şi arată că ilirii nu au fost doar războinici şi piraţi, aşa cum sunt descrişi de unii istorici, ci şi un popor care şi-a dezvoltat economia şi comerţul.
Prin datarea amforelor, oamenii de ştiinţă au găsit indicii că ambarcaţiunile s-au scufundat în decursul unei perioade de aproape un secol – demonstrând faptul că nu au fost vase de piraţi atacate de romani.
Arheologul Adam Lindhagen, un membru al expediţiei specializat în amforele romane, afirmă că aceasta este cea mai importantă descoperire de până acum din epoca iliră.
Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.
Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.
Politica de comentarii a SETimes