Ţările balcanice au devenit ostaticele crizei ruso-ucrainene

08/01/2009

Majoritatea ţărilor balcanice sunt lovite din plin de disputa asupra gazelor naturale dintre Rusia şi Ucraina, din cauza căreia acestea nu mai au acces la noi livrări.

(Diverse surse -- 06/01/09 - 08/01/09)

Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Polonia, România, Republica Cehă şi Turcia sunt afectate de o penurie de gaze naturale, întrucât compania rusească Gazprom furnizează majoritatea importurilor acestora. [Getty Images]

Şeful companiei ruseşti Gazprom şi cel al companiei ucrainene Naftogaz s-au întâlnit joi (8 ianuarie) la Moscova pentru a discuta despre soluţiile la disputa asupra preţului gazelor şi taxelor de tranzit, care a lovit UE şi ţările din Balcani într-una din cele mai reci ierni din ultimele decenii.

Directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, şi omologul său de la Naftogaz, Oleh Dubyna, au avut primele discuţii directe de la începerea crizei, în 1 ianuarie, când Rusia a întrerupt livrările de gaze către Ucraina. Moscova şi Kievul se învinuiesc reciproc pentru sistarea livrărilor.

Rusia furnizează 25% din totalul livrărilor de gaze ale Europei, livrând aproximativ 80% din acestea prin conducte ce trec prin Ucraina.

Bulgaria, care depinde de Rusia pentru 96% din gazele sale naturale, este una din naţiunile UE cel mai grav lovite de sistarea livrărilor decisă marţi.

Milioane de bulgari au simţit impactul acestei măsuri aproape imediat, întrucât caloriferele din clădirile cu încălzire centrală din toată ţara au devenit reci înainte de apus, iar companiile de utilităţi s-au luptat să găsească combustibili alternativi. Zeci de şcoli şi grădiniţe s-au închis miercuri, când temperaturile din case au coborât sub cota minimă legală. Unele spitale au declarat că ar putea trata doar pacienţii care au nevoie de îngrijiri de urgenţă. Organizaţia angajatorilor din cea mai săracă ţară a UE a declarat că firmele pierd aproximativ 250 mn euro pe zi.

Neochim, unul din principalii producători de fertilizatoare din Bulgaria, a declarat că a scăpat dintr-o explozie majoră marţi, când şi-a închis fabricile în regim de urgenţă.

Macedonia, Grecia şi Turcia se confruntă de asemenea cu crize. Ultimele două sunt ceva mai puţin dependente de gazele naturale ruseşti şi au rute de livrare alternative, însă Macedonia -- la fel ca Bulgaria -- se bazează aproape complet pe gazele ruseşti.

Potrivit surselor, două dintre cele mai mari fabrici din Macedonia au fost nevoite să întrerupă producţia miercuri, după Crăciunul ortodox.

Bosnia şi Herţegovina (BiH), Croaţia, Serbia şi România au raportat de asemenea sistarea totală a livrărilor ruseşti, ceea ce le afectează în grade diferite.

Dintre acestea, BiH este în situaţia cea mai gravă şi se teme de "dezastru", întrucât Rusia furnizează aproape tot necesarul său de gaze naturale. Bosniacii s-au grăbit să cumpere radiatoare electrice pe vremea geroasă de miercuri, iar două topitorii majore au fost nevoite să închidă aproape complet activitatea.

Potrivit surselor, Croaţia are suficiente rezerve pentru a mai rezista trei săptămâni, în mare parte deoarece aceasta produce aproape jumătate din gazele naturale de care are nevoie.

Serbia, însă, se bazează pe livrările ruseşti pentru aproximativ 87% din necesarul său de gaze naturale. Srbijagas declară că rezervele sale de gaze naturale ar putea dura aproximativ zece zile.

România furnizează aproximativ 65% din propriul necesar. Guvernul le-a dat asigurări românilor că gazele şi căldura vor fi adecvate şi că "industria ar putea fi afectată doar dacă temperaturile scad sub o medie de -15 C".

Directorii executivi Miller şi Dubyna vor participa la o întâlnire neoficială a miniştrilor de externe ai UE desfăşurată joi la Bruxelles pentru a soluţiona criza.

Acuzând miercuri cele două ţări că ţin "ostatice" livrările de gaze ale UE, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut reluarea imediată a livrărilor.