Muntenegru şi BiH au aderat la Carta Adriatică

09/12/2008

Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina au mai făcut un pas spre aderarea la NATO, alăturându-se săptămâna trecută Cartei Adriatice.

De Jusuf Ramadanovic din Saraievo şi Nedjeljko Rudovic din Podgorica pentru Southeast European Times - 09/12/08

Premierul albanez, Lulzim Basha (în stânga), asistentul secretarului de stat al SUA, Daniel Fried (în centru), şi ministrul croat de externe, Gordan Jandrokovic, au participat la ceremonia de semnare a Cartei Adriatice care s-a desfăşurat joi (4 decembrie) la Helsinki. [Getty Images]

Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina (BiH) au mai făcut un pas pe calea obţinerii statutului de membru al NATO joi (4 decembrie), alăturându-se Cartei Adriatice, un grup de aspiranţi NATO format în 2003 la iniţiativa Statelor Unite.

Ceremonia de semnare a avut loc la Helsinki, în cadrul întâlnirii anuale a miniştrilor de externe ai OSCE. La aceasta au participat miniştrii de externe ai celor două ţări şi omologii lor din ţările care au pus bazele Cartei, Macedonia, Croaţia şi Albania. Asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Daniel Fried, a reprezentat administraţia de la Washington.

Fried a afirmat că Statele Unite sprijină Carta ca mijloc de a ajuta ţările din Balcani "să obţină aderarea la Europa în acest deceniu" şi şi-a exprimat laudele faţă de aceasta pentru faptul că a ajutat primele trei state membre "să aprofundeze reformele şi să îşi consolideze poziţia pe plan internaţional".

Ministrul de externe al BiH, Sven Alkalaj, a afirmat că aderarea la Cartă are o însemnătate excepţională şi a promis că ţara sa va continua să se angajeze în cooperarea multilaterală şi în securitatea regională. În opinia sa, admiterea în Cartă va revigora reformele din BiH. De asemenea, el a mulţumit administraţiei de la Washington pentru sfaturile acordate pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la NATO.

Articole pe aceeaşi temă

Ministrul muntenegrean de externe, Milan Rocen, a semnat Carta în numele guvernului său, dar acesta s-ar putea confrunta cu mai multe probleme la nivel naţional decât administraţia de la Saraievo în încercarea de a obţine aderarea la NATO. Sondajele arată că doar 26% din populaţie este în favoarea aderării la NATO, 35% din cetăţeni se opun, iar restul sunt nedecişi.

Lista Sârbă, cea mai puternică coaliţie de opoziţie, acuză guvernul de faptul că ignoră opinia publică şi că "face demersuri care dăunează Serbiei", cu care Lista Sârbă încearcă să strângă relaţiile. Blocul de opoziţie consideră că aderarea la Cartă este "răsplata" Statelor Unite pentru recunoaşterea diplomatică a Kosovo.

Cu toate acestea, guvernul a obţinut un sprijin neaşteptat din partea unui alt partid de opoziţie, cel al liberalilor. "Considerăm că integrarea Muntenegrului ... va produce reforme importante", a afirmat reprezentantul Partidului Liberal, Andrija Petkovic.

La ceremonia de semnare şi-au exprimat încurajările miniştrii de externe ai ţărilor pe cale de a obţine statutul de membru al NATO sau ai celor care l-au obţinut deja. Ministrul de externe al Croaţiei, Gordan Jandrokovic, a afirmat că aderarea la Cartă va spori contribuţia BiH şi a Muntenegrului la securitatea regiunii. Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Paet, a cărui ţară face deja parte din NATO, a afirmat că Estonia este pregătită să împărtăşească membrilor Cartei experienţa legată de aderare. "Sperăm ca şi Serbia să se alăture cât de curând celorlalte naţiuni din cadrul Cartei Adriatice", a mai remarcat Paet.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.