Serbia cere amendamente la Acordul Kumanovo; Kosovo se opune

04/12/2008

Oficialii sârbi vor să modifice Acordul Kumanovo astfel încât forţele lor armate să poată opera în interiorul Zonei de Securitate Terestră, fără permisiunea KFOR.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times – 04/12/08

Conform acordului încheiat în 1999, armata sârbă are nevoie de permisiunea generalului KFOR pentru a pătrunde în Zona de Securitate Terestră. [Getty Images]

Înalţi oficiali sârbi au cerut modificarea Acordului Kumanovo – încheiat la data de 9 iunie 1999 între oficialii fostei Iugoslavii şi NATO pentru suspendarea acţiunii NATO în Serbia pe durata conflictului din Kosovo.

În acordul dintre Serbia şi Kosovo era stabilită o Zonă de Securitate Terestră, care se extindea pe o distanţă de 5 km după graniţa cu Kosovo până în restul fostului teritoriu iugoslav şi în care trupele fostei armate iugoslave nu puteau pătrunde fără permisiunea comandantului KFOR din Kosovo. Acordul mai stabilea o zonă de 25 km în care zborurile erau interzise. Poziţiile faţă de aceste zone s-au mai ameliorat pe parcursul ultimilor nouă ani.

De asemenea, acordul oferă comandantului KFOR posibilitatea de a convoca maxim 1 000 de soldaţi sârbi în Kosovo, în principal pentru protejarea monumentelor creştine şi localităţilor sârbe.

Oficialii sârbi consideră acordul ca fiind perimat având în vedere că NATO şi Serbia nu mai sunt inamici de război şi pentru că Serbia s-alăturat programului NATO de Parteneriat pentru Pace.

"Serbia a demonstrat că este un factor de stabilitate în regiune... Nu există nici o raţiune de securitate obiectivă pentru existenţa unei zone de interdicţie a zborurilor", a declarat preşedintele sârb Boris Tadic cotidianului belgrădean Politika.

Ministrul apărării, Dragan Sutanovac a afirmat că revizuirea Acordului Kumanovo nu va presupune revenirea armatei sârbe în Kosovo, chiar dacă prevederile acordului permit întoarcerea unui efectiv de 1 000 de militari în fosta provincie.

El a spus că este "este absurd" ca prezenţa armatei sârbe la graniţa cu Kosovo să depindă de comandantul KFOR.

Autorităţile de la Pristina au respins argumentele Belgradului. Duminică, fostul premier kosovar, Agim Ceku s-a opus categoric ideii de modificare a acordului.

"Acordul de la Kumanovo a însemnat capitularea fostei Iugoslavii şi a Serbiei. Orice încercare de a-l revizui face parte din campania diplomatică a Serbiei de a-şi impune poziţia şi planul în faţa NATO", a declarat Ceku.

Premierul în exerciţiu Hashim Thaci a reluat aceste sentimente. "Toţi soldaţii sârbi şi administraţia sârbă au plecat din Kosovo, dar visul autorităţilor de la Belgrad rămâne", a afirmat el.

Kosovo are "armata, organele de securitate proprii şi NATO" şi, iar "suveranitatea şi integritatea Kosovo sunt inalienabile", a adăugat acesta. Analiştii consideră că cel mai mare beneficiu pentru autorităţile de la Belgrad, care ar rezulta din modificarea acordului, ar fi posibilitatea de a lua decizii militare în Zona de Securitate Terestră fără consimţământul KFOR. Zona include localităţi sârbe din partea de sud a ţării, fără o populaţie numeroasă de etnici albanezi.

Comandantul armatei sârbe, generalul Zdravko Ponos, a afirmat că discuţiile cu NATO asupra acestei probleme ar putea începe spre sfârşitul acestei luni.

Reprezentanţii NATO nu au făcut nici un fel de declaraţii oficiale referitoare la această iniţiativă. Cu toate acestea, o sursă anonimă din cadrul NATO a declarat mediei locale că este puţin probabil ca Alianţa să revizuiască pactul în timp ce EULEX, misiunea Uniunii Europene în Kosovo, se pregăteşte să se desfăşoare.