Turcia îşi revizuieşte strategia antiterorism

17/10/2008

Liderii politici şi militari ai Turciei revizuiesc strategia de luptă împotriva PKK în urma recentelor atacuri teroriste şi a presiunii publice sporite.

Analiză de Ayhan Simsek pentru Southeast European Times -- 17/10/08

"Cei care prezintă acţiunile organizaţiei teroriste separatiste ca fiind acte reuşite sunt responsabili pentru sângele care a fost şi va fi vărsat", a declarat comandantul Statului Major turc, generalul Ilker Basbug. [Getty Images]

Cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 15 au fost răniţi în noile lupte purtate joi (16 octombrie) între armata turcă şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Potrivit Statului Major, în lupte au murit şi cinci membri ai grupării teroriste. Ultimele atacuri au avut loc la scurt timp după alte incidente fatale produse luna aceasta.

Atacul asupra unui avanpost al armatei turceşti s-a soldat cu moartea a 17 soldaţi în 3 octombrie, iar o ambuscadă asupra unui autobuz care transporta poliţişti din Diyarbakir a ucis cinci ofiţeri de poliţie în 8 octombrie, generând presiuni publice uriaşe asupra guvernului şi armatei. Recentul val de raiduri teroriste fatale i-a forţat pe liderii politici şi militari ai Turciei să înceapă revizuirea strategiei antiterorism a ţării.

Potrivit ştirilor prezentate de cotidianul turc Taraf -- un critic ferm al armatei -- Forţele Armate ştiau că PKK pregătea un atac asupra avanpostului din Aktutun în 3 octombrie. Citând rapoarte militare confidenţiale din regiunea respectivă, Taraf afirmă că greşelile grave comise de armată s-au soldat cu un număr mare de victime. Şi alte instituţii de presă au făcut referire la aceste rapoarte în cursul săptămânii, sporind presiunea publică asupra forţelor armate.

Comandantul Statului Major turc, generalul Ilker Basbug, a criticat aspru ştirile la conferinţa de presă de miercuri. El a acuzat presa de "atacarea sistematică" a armatei pe baza informaţiilor false, ceea ce "depăşeşte graniţele criticii [legitime]".

"Cei care prezintă acţiunile organizaţiei teroriste separatiste ca fiind acte reuşite sunt responsabili pentru sângele care a fost şi va fi vărsat", a declarat Basbug. "Acesta este ultimul meu cuvânt: îi invit pe toţi să fie atenţi şi să adopte poziţia corectă".

Apeluri la o nouă strategie

Din 1984, lupta Turciei împotriva PKK a revendicat aproape 40 000 de vieţi, generând cereri privind schimbarea majoră a strategiei de combatere a terorismului şi critici tot mai făţişe la adresa incapacităţii guvernului şi rolului principal al armatei în eforturile de combatere a terorismului.

Potrivit profesorului Mahir Kaynak, expert în securitate, costul luptei de două decenii împotriva PKK depăşeşte 75 miliarde euro. Dacă Turcia ar fi adoptat o strategie mai bună împotriva PKK, evitând astfel această povară asupra bugetului său, aceşti bani ar fi putut schimba faţa Anatoliei de Sud-est şi a Turciei, declară el.

"Faptul că armata a primit rolul principal în lupta împotriva terorismului a fost greşit. Bineînţeles, forţele armate trebuie desfăşurate în regiune pentru a proteja teritoriile şi ca semn al suveranităţii. Însă lupta împotriva PKK ar fi trebuit să fie purtată de unităţi speciale de securitate, nu de unităţi militare de rând", a declarat el postului public de radio TRT.

Subliniind faptul că problema terorismului are dimensiuni diverse, inclusiv culturale, sociale şi economice, Kaynak a cerut adoptarea unei strategii mai ample şi a subliniat faptul că eforturile Turciei de combatere a terorismului trebuie să fie preventive, nu limitate la contracararea atacurilor violente ale PKK.

Cevat Ones, un expert renumit în problema kurzilor şi fost subsecretar adjunct al Agenţiei Naţionale de Informaţii a Turciei (MIT), a subliniat necesitatea unei soluţii politice. "PKK nu este cauza, ci mai degrabă efectul unei probleme kurde vechi de câteva decenii", a declarat el postului privat de televiziune NTV.

"Cererile sociale îi forţează pe politicieni să caute o soluţie, însă politicienii nu au dezvoltat noi politici", a declarat el. "Problema kurdă are unele conexiuni externe. Însă, în mod fundamental, aceasta este o problemă internă. Este problema Turciei", a declarat Ones. El a propus continuarea democratizării şi adoptarea unei noi constituţii, bazate pe principii universale, pentru soluţionarea problemei kurde.

Formaţiunea de guvernământ a Turciei, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), a promis o nouă deschidere faţă de cetăţenii kurzi din ţară, însă violenţa PKK a sporit indignarea publică şi limitează continuarea reformelor democratice.

O mai bună coordonare a operaţiunilor antiterorism

Liderii politici şi militari ai Turciei s-au pus de acord săptămâna aceasta asupra unor noi măsuri pentru combaterea grupului -- inclusiv asupra unei noi abordări prin care civilii ar putea câştiga treptat un rol mai mare în procesul decizional.

Înaltul Consiliu pentru Combaterea Terorismului (TMYK) -- care este format din prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan, înalţi comandanţi şi miniştri de resort -- a fost de acord să înfiinţeze un nou organism de coordonare a luptei împotriva terorismului, aflat sub controlul ministerului de interne.

Noua unitate va fi responsabilă pentru planificarea strategică în lupta împotriva terorismului, va facilita schimbul de informaţii dintre unităţile civile de securitate şi armată şi va organiza întâlniri regulate între oficialii civili şi ofiţerii militari. Observatorii se aşteaptă ca acest departament să fie condus de un oficial civil de rang înalt, nu de către un ofiţer militar.

Ideea unui nou organism pentru coordonarea luptei împotriva terorismului se bucură de mult timp de sprijinul armatei. Lipsa dialogului şi coordonării între agenţiile de securitate, unităţile de informaţii şi oficialii guvernamentali este una dintre problemele majore în lupta împotriva terorismului, a declarat Basbug anul trecut.

TMYK va continua probabil întâlnirile în săptămânile următoare pentru a revizui strategia antiterorism. Printre chestiunile dificile cu care se confruntă acesta se numără cererea armatei de a primi puteri mai mari în operaţiunile antiteroriste din teren.

Ofiţerii militari declară că unele reforme iniţiate de UE le-au diluat puterile în operaţiunile de securitate necesare. Conform reformelor, trupele trebuie să obţină permisiunea unui procuror pentru a percheziţiona indivizi sau proprietăţi private -- un handicap a cărui eliminare este dorită de armată. Aceasta doreşte de asemenea restricţionarea telecomunicaţiilor în zonele de luptă, pentru a întrerupe comunicaţiile dintre militanţii PKK şi pentru a elimina posibilitatea declanşării bombelor de la distanţă. Alte cereri prevăd prelungirea perioadei de detenţie pentru presupuşii terorişti şi limitarea dreptului acestora de a consulta avocaţi, pe care armata îi acuză că transmit mesaje înapoi către PKK.

Guvernul AKP declară că va analiza legile antiterorism recent înăsprite din Spania şi Marea Britanie, ţări membre UE, şi intenţionează să introducă noi legi care să se conformeze standardelor UE.