Ultimul ministru iugoslav al apărării a obţinut cetăţenia rusă

30/09/2008

Fostul ministru iugoslav al apărării Veljko Kadijevic a obţinut cetăţenia rusă şi nu va mai fi probabil extrădat în Croaţia, unde îl aşteaptă trei inculpări separate pentru presupusa sa implicare în crime de război comise în prima fază a conflictului din 1991-1995.

(AFP, B92, RIA Novosti, Javno - 29/09/08)

Ultimul ministru iugoslav al apărării, Veljko Kadijevic, a condus Armata Iugoslavă în timpul operaţiunilor militare împotriva oraşelor croate Vukovar şi Dubrovnik, în 1991. [AFP]

Veljko Kadijevic, ultimul ministru iugoslav al apărării, urmărit de autorităţile croate pentru presupusa implicare în crime de război, a obţinut cetăţenia rusă, a informat o agenţie de ştiri moscovită luni (19 septembrie).

"Pot confirma că generalul Kadijevic a obţinut naţionalitatea rusă", a declarat o sursă anonimă pentru RIA Novosti.

Un document postat pe pagina de internet a Kremlinului îl menţionează pe generalul în rezervă, născut în 1925 în Croaţia, printre cele 14 persoane care au obţinut cetăţenia rusă prin decret prezidenţial în 13 august.

Conform legislaţiei ruseşti, Kadijevic, care a obţinut statutul de refugiat în 2005, trebuia să trăiască în ţară timp de trei ani pentru a fi eligibil.

Fostul ministru, comandant al Armatei Populare Iugoslave (JNA) la izbucnirea conflictului din 1991-1995 din Croaţia, este considerat vinovat de autorităţile croate pentru presupusa sa implicare în atrocităţile comise de forţele aflate sub comanda sa în prima fază a conflictului.

Kadijevic se confruntă cu trei inculpări separate în Croaţia. Prima, emisă de autorităţile judiciare din oraşul Bjelovar din centrul ţării în 1992, îl acuză de crime de război comise în regiune. Procurorii din oraşele estice Vukovar şi Osijek l-au inculpat în 2003 şi 2006.

Vukovarul este asociat unuia dintre cele mai însângerate episoade din lupta Croaţiei pentru independenţa faţă de Iugoslavia. Peste 1 000 de civili au murit şi alte câteva mii şi-au părăsit locuinţele în timpul asediului de trei luni şi bombardării oraşului de către forţele sârbe.

Printre cei inculpaţi de procurorii croaţi pentru crimele de război comise la Vukovar se numără foştii ofiţeri JNA Veselin Sljivancanin şi Miroslav Radic, liderul rebelilor sârbi Mile Mrksic şi Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical Sârb, de orientare ultranaţionalistă. Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie i-a acuzat deja pe cei patru de crime de război.

Goran Hadzic, unul dintre ultimii criminali de război urmăriţi de tribunalul ONU aflaţi în libertate, s-a numărat de asemenea printre cele zece persoane incluse în inculparea emisă de autorităţile croate în 2003.

Ultima inculpare pe numele lui Kadijevic a fost emisă în mai 2006, când curtea din Osijek l-a acuzat pe el şi pe comandantul etnic croat al Forţei Aeriene Iugoslave Zvonimir Jurjevic de moartea a cel puţin 30 de persoane ucise de bombardamentele din estul Croaţiei.

Aceasta a emis un mandat de arestare pentru cei doi ofiţeri, care locuiesc în străinătate.

Guvernul croat a emis un mandat internaţional de arestare pentru Kadijevic în martie 2007. După câteva zile, Interpolul l-a inclus de asemenea pe lista criminalilor urmăriţi.

După ce a aflat că Kadijevic trăieşte în Rusia, guvernul croat a cerut extrădarea sa. Autorităţile ruse au declarat că studiază cererea.

Perspectiva ca Veljko Kadijevic să fie deferit justiţiei în Croaţia pare redusă acum, după ce acesta a devenit cetăţean rus. Constituţia Rusei interzice extrădarea cetăţenilor săi.