Progresul european al Macedoniei stagnează din cauza disputei numelui şi criteriilor neîndeplinite

08/09/2008

Vicepremierul Macedoniei, Ivica Bocevski (stânga), şi comisarul UE pentru extindere Olli Rehn discută cu reporterii după întrevederea de joi (4 septembrie). [CE]

(Reuters, MIA, Makfax - 05/09/08; AFP, DPA, MIA, Makfax, B92 - 04/09/08)

Vicepremierul Macedoniei, Ivica Bocevski (stânga), şi comisarul UE pentru extindere Olli Rehn discută cu reporterii după întrevederea de joi (4 septembrie). [CE]

Prim-ministrul Macedoniei, Nikola Gruevski, a declarat duminică (7 septembrie) că ţara sa nu se poate aştepta să primească o dată de demarare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până când disputa numelui cu Grecia nu va fi soluţionată.

"Deşi am îndeplinit condiţiile cerute de Bruxelles, nu putem spera să primim o dată în acest an", a declarat Gruevski jurnaliştilor de la Skopie. Acesta a adăugat că, dacă nu ar fi existat acest impas, UE ar fi fost dispusă să fixeze o dată încă din luna iunie. "Acest lucru nu s-a întâmplat doar din cauza disputei cu Grecia. Potrivit informaţiilor primite de la oficialii sloveni, motivele principale sunt relaţiile cu Grecia şi opoziţia aceste ţări faţă de candidatura noastră", a afirmat acesta.

Între timp, la Atena, prim-ministrul grec Costas Karamanlis a declarat că nu crede că disputa numelui va fi rezolvată curând şi a ameninţat din nou că Grecia va bloca aderarea ţării vecine dacă problema nu va fi rezolvată.

"Acţiunile autorităţilor de la Skopie nu îmi dau motive de optimism faţă de posibilitatea identificării unei soluţii în momentul de faţă", a declarat Karamanlis reporterilor la Salonic. Acesta a afirmat că Atena sprijină perspectivele europene ale ţărilor din sud-estul Europei, inclusiv ale Macedoniei, dar a avertizat că "Skopie nu va putea adera la Uniunea Europeană decât dacă îşi schimbă comportamentul".

Macedonia a fost recunoscută în decembrie 2005 drept candidat oficial al UE, dar procesul a stagnat de atunci. Săptămâna trecută, doi membri importanţi ai guvernului s-au deplasat la Bruxelles pentru a-i convinge pe oficiali de faptul că ţara este pregătită să facă următorul pas major.

Totuşi, acestora li s-a transmis că ţara nu înregistrează progrese suficiente în câteva din cele opt criterii fixate de Bruxelles.

"Sunt necesare noi eforturi substanţiale pentru a putea bifa toate poziţiile", a declarat comisarul pentru extindere Olli Rehn reporterilor după discuţiile purtate joi cu vicepremierul Ivica Bocevski şi cu ministrul de externe Antonio Milososki. "Acestea sunt condiţii esenţiale pentru crearea unei societăţi cu adevărat europene".

Criteriile acoperă domenii precum implementarea legilor poliţiei, legislaţiei anticorupţie, reformei judiciare şi administraţiei publice, politicii de angajare şi îmbunătăţirea climatului de afaceri.

Menţionând alegerile libere şi corecte drept un "al nouălea criteriu", Rehn a remarcat deficienţele din "toate scrutinele" desfăşurate în ultimii patru ani, de când a preluat postul de comisar, inclusiv deficienţele din ultimele alegeri, desfăşurate în iunie.

"Am cerut guvernului să preia controlul pentru a asigura funcţionarea adecvată a instituţiilor democratice şi pentru a spori dialogul politic", a afirmat Rehn.

CE va analiza progresul Macedoniei în aceste domenii prioritare în cadrul raportului regulat din noiembrie.

Tot joi, Bocevski şi Milososki s-au întâlnit cu vicepreşedintele CE Jacques Barrot, discuţiile fiind dominate de liberalizarea vizelor. Eliminarea vizelor pentru cetăţenii macedoneni care călătoresc în spaţiul Uniunii Europene va avea loc probabil anul viitor, a afirmat Barrot, care ocupă de asemenea funcţia de comisar european pe probleme de justiţie, libertate şi securitate.

Vineri, Bocevski a avertizat cu privire la potenţialele riscuri cu care s-ar putea confrunta ţara sa în cazul în care integrarea sa euro-atlantică continuă să fie blocată, în special în urma intervenţiei ruseşti din Georgia, care ar putea încuraja "forţele marginale" din Macedonia.

Potrivit unui articol al agenţiei Reuters, acesta a declarat la un seminar organizat la Bruxelles că există două scenarii posibile pentru Balcanii de Vest în urma crizei din Caucaz – extinderea ideilor pro-europene sau extinderea nesiguranţei.

"Avem nevoie de începerea negocierilor, trebuie să lansăm acest proces şi trebuie să îl vedem că progresează", a subliniat Bocevski. "Dacă perspectivele europene şi atlantice vor fi prelungite, cinismul ar putea apărea cu uşurinţă".