Experţii evaluează realizările Acordului de la Ohrid

20/08/2008

La şapte ani de la încheierea Acordului de la Ohrid, care a pus capăt luptelor din Macedonia, indicatoarele publice sunt bilingve. Minorităţile etnice se bucură de o reprezentare mult îmbunătăţită în cadrul administraţiei civile. Cu toate acestea, au rămas unele probleme.

De Zoran Nikolovski, din Skopie pentru Southeast European Times -- 20/08/08

Guvernul a sărbătorit a şaptea aniversare a Acordului Cadru de la Ohrid. [Tomislav Georgiev]

Acordul Cadru de la Ohrid, care a intrat în vigoare în 2001, a adus pace, o mai bună cooperare între comunităţile etnice şi mai multe drepturi pentru minorităţile din Macedonia. Mulţi experţi cred că este unul din acordurile cele mai de succes din regiune în sensul creării unui stat funcţional, multinaţional.

Reprezentanţii partidului de guvernământ VMRO-DPMNE nu au participat niciodată la ceremoniile organizate de Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI), un partid al minorităţii albaneze format din foşti membri ai Armatei de Eliberare Naţională (NLA), cu ocazia aniversării semnării pactului.

Anul acesta, însă, guvernul condus de VMRO-DPMNE a organizat în 13 august o ceremonie aniversară. Observatorii consideră că acesta este un progres determinat de coaliţia formată între VMRO-DPMNE şi DUI, considerată imposibilă până nu demult.

Statisticile relevă schimbări mari faţă de 2001. Procentul de funcţionari civili aparţinând minorităţilor etnice a crescut de la 4% la aproximativ 17%, deşi reprezentarea minorităţilor în guvern continuă să fie mai mică decât cea de la nivelul populaţiei generale. Numai etnicii albanezi reprezintă 23% din populaţie, potrivit recensământului din 2002.

Schimbarea este vizibilă peste tot. Steagurile albaneze flutură în mod legal în faţa consiliilor municipale multietnice. În oraşele în care minorităţile reprezintă 20% sau mai mult din populaţie, indicatoarele rutiere şi cele care identifică clădirile sunt bilingve sau trilingve.

Cu toate acestea, experţii consideră că cea mai importantă realizare a acordului a fost aceea că a prevenit un război civil. Chiar şi astăzi există definiţii diferite pentru ceea ce s-a întâmplat în Macedonia în 2001 -- revoltă, conflict sau conflict intern la scara limitată.

Salutând pactul respectiv pentru faptul că a adus pacea, James Pardew, mediatorul SUA în Macedonia în vara anului 2001, a declarat pentru postul Kanal 5 TV din Skopie: "Dacă [luptele] ar fi escaladat până la un război adevărat, acesta ar fi distrus Macedonia ca ţară".

Alţii atrag atenţia asupra problemelor politice persistente. Unul din participanţii la discuţiile de pace din 2001, profesorul de drept Ljubomir Frckovski de la Universitatea Sf. Chiril şi Metodiu din Skopie, declară că administraţia de la Skopie nu a rezolvat încă problema utilizării limbii albaneze. Responsabilii politici au decis să adopte o lege privind utilizarea limbii, deşi acordul nu aprobă în mod explicit acest demers.

Vlado Popovski, un alt profesor de drept, a afirmat că, deşi a realizat multe lucruri, acordul nu a ajutat încă persoanele strămutate în interiorul ţării. Aceste prevederi rămân neimplementate din cauza posibilităţii reizbucnirii tensiunilor în satul Aracinovo din zona Skopie şi în regiunea Lipkovo.

Potrivit guvernului, numărul etnicilor macedoneni strămutaţi din satele din vestul Macedoniei se ridică la 771. Aceştia au făcut apel la prim-ministrul Nikola Gruevski, deoarece nu consideră se pot întoarce în siguranţă la casele lor nici acum, după şapte ani.