Foştii copii refugiaţi egeeni se reunesc la Skopje, pe fondul controverselor

22/07/2008

Date fiind dezacordurile din Atena şi Skopje în privinţa cererilor minorităţilor macedonene din Grecia, peste 6.000 de refugiaţi izgoniţi din Grecia de războiul civil s-au adunat pentru a-şi comemora exodul şi a-şi cere drepturile.

De Marina Stojanovska şi Christos Ringas, din Skopje şi Atena pentru Southeast European Times – 22/07/08

Premierul macedonean Nikola Gruevski (stânga) a trimis săptămâna trecută omologului său grec Costas Karamanlis o scrisoare, solicitându-i să corecteze „greşelile trecutului”. [Ilustraţie SETimes]

Refugiaţii care au părăsit Macedonia egeeană când erau copii, în timpul războiului civil din Grecia, s-au adunat vineri (18 iulie) la Skopje pentru a comemora 60 de ani de exod. Evenimentul ce a durat patru zile, a avut loc în contextul disputei continue dintre Grecia şi Republica Macedonia şi al presiunilor făcute de Skopje pentru recunoaşterea minorităţii etnice din Grecia.

Din 1946 până în 1949, în Grecia a avut loc o luptă acerbă, când partizanii comunişti – sprijiniţi de Iugoslavia lui Tito – doreau să deţină controlul asupra ţării. În timpul neliniştilor, zeci de mii de copii in regiune au fost evacuaţi şi ulterior plasaţi în orfelinatele din Iugoslavia şi din alte ţări din est-europene. Deşi unii au revenit în Grecia, legile greceşti de la ora actuală oferă amnistie doar etnicilor greci.

Reuniunea a adunat luna aceasta 6.000 de refugiaţi, venind din ţări precum Australia, Canada, republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Statele Unite. Participanţii au conceput o declaraţie către comunitatea internaţională, cerând restaurarea cetăţeniei şi reîmproprietărirea lor.

„Nu cerem mai mult decât respectarea unor drepturi clar precizate în constituţia Greciei”, declarau aceştia.

Preşedintele macedonean Branko Crvenkoyski şi purtătorul de cuvânt al Parlamentului Trajko Veljanovski au fost şi ei prezenţi la eveniment. „Identitatea naţională nu poate fi ştearsă printr-un demers administrativ”, spunea Veljanovski în discursul său. „Suntem macedoneni şi […] nu vom renunţa la identitatea noastră”.

Cum negocierile dintre Atena şi Skopje în privinţa denumirii sunt încă în impas, premierul macedonean Nikola Gruevski a căutat să ridice miza aducând în discuţie problema minorităţilor. Pe 14 iulie, Gruevski a trimis o scrisoare omologului său grec, Costas Karamanlis, solicitându-i să recunoască existenţa unei minorităţi etnice macedonene din Grecia.

Atena trebuie să corecteze „greşelile istorice ale trecutului” pentru a pregăti terenul pentru relaţii mai bune, scria acesta. De asemenea, Gruevski a trimis o scrisoare către Preşedintele Comisiei Europeane (EC), Manuel Barroso, cerând EC să se asigure că Grecia va respecta dreptul la liberă exprimare al minorităţilor.

Grecia a disputat îndelung aceste cereri, spunând că, atât timp cât în nordul Greciei sunt vorbitori de limbă slavă, nu există niciun temei pentru descrierea lor ca grupare etnică „macedoneană”.

„Nu există şi nu a existat niciodată o minoritate macedoneană în Grecia. Orice afirmaţii cu privire la existenţa unei asemenea minorităţi în Grecia sunt lipsite de temei, motivate politic şi nu respectă realităţile regiunii”, se transmitea prin răspunsul oficial la scrisoarea lui Gruevski.

Atena nu intenţionează să discute astfel de chestiuni, a declarat Karamanlis, adăugând că acestea nu intră în sfera discuţiei privind denumirea.