Partidul de guvernământ din Turcia a renegat islamismul în instanţă

04/07/2008

Partidul de guvernământ AKP a declarat Curţii Constituţionale că nu are nici un plan ascuns de a institui un regim islamist în ţară. Curtea supremă a Turciei urmează să emită un verdict cu privire la partidul acuzat în patru sau cinci săptămâni.

De Ayhan Simsek pentru Southeast European Times -- 04/07/08

Vicepremierul Cemil Çiçek a declarat Curţii Constituţionale că majoritatea acuzaţiilor din inculpare se bazează pe informaţii eronate sau pe ştiri din presă. [Getty Images]

Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere în Turcia, s-a apărat joi (3 iulie) în faţa Curţii Constituţionale împotriva acuzaţiilor că ar avea un plan ascuns de a institui un regim islamic în ţara seculară.

Vicepremierul Cemil Cicek şi Bekir Bozdag, liderul grupului parlamentar al AKP, au declarat curţii supreme în cadrul sesiunii de şase ore şi jumătate că principalul ţel al partidului este acela de a democratiza în continuare ţara, prin respectarea religiei şi valorilor umane, şi nu de a impune islamizarea acesteia.

Procurorul-şef, Abdurrahman Yalcinkaya, a declarat marţi curţii că AKP a devenit un „focar” al unor activităţi menite să distrugă caracterul secular al statului. El a afirmat că posibilul regim islamist constituie un pericol „clar şi prezent” pentru Turcia.

Yalcinkaya a cerut desfiinţarea partidului şi excluderea din politică a 71 de membri importanţi ai acestuia, printre care se numără şi premierul Tayyip Erdogan, timp de cinci ani. În actul de inculpare, procurorul-şef a menţionat o serie de declaraţii şi politici ale AKP care, conform acuzaţiilor sale, fac parte dintr-un plan amplu ce prevede distrugerea sistemului secular şi introducerea regimului islamist.

Printre acţiunile menţionate de acesta se numără ocuparea câtorva mii de funcţii de stat de către islamişti, interzicerea vânzărilor de alcool în restaurantele conduse de autorităţile AKP, tentativele de a extinde cursurile despre Coran şi, în cele din urmă, decizia controversată de a permite femeilor să poarte vălul musulman în universităţi, acesta fiind considerat în general un simbol ideologic.

Cicek a declarat instanţei că majoritatea acuzaţiilor din inculpare se bazează pe informaţii eronate sau pe ştiri din presă. El a dat diverse exemple de reforme iniţiate de AKP. Vicepremierul a argumentat de asemenea că desfiinţarea AKP ar contrazice tratate internaţionale majore privind drepturile omului, şi în special Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de Turcia.

În ciuda sutelor de pagini scrise de AKP în apărarea sa şi a intervenţiilor UE, mulţi analişti anticipează că partidul va fi interzis -- o soartă pe care au avut-o mai multe partide islamiste în trecut, inclusiv Refah Partisi şi Fazilet Partisi. Spre deosebire de AKP, însă, aceste foste partide islamiste au avut o abordare mai extremistă şi au iniţiat unele politici extrem de controversate. AKP se descrie pe sine ca fiind un partid islamist şi, totodată, „conservator democrat”, care menţine o poziţie pro-UE.

„[Cetăţenii turci] nu văd o ameninţare clară la adresa democraţiei. Prin urmare, dacă partidul va fi interzis şi cazul va ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, curtea va decide probabil că Turcia a greşit prin interzicerea partidului”, a declarat Rıza Türmen, fost judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru CNN Turk. Acesta a propus ca judecătorii curţii să nu desfiinţeze partidul, ci să îi transmită acestuia avertismentul ferm de a respecta caracterul democratic şi secular al statului.

Verdictul urmează să fie emis peste patru sau cinci săptămâni. Pentru scoaterea unui partid politic în ilegalitate, cel puţin 7 din cei 11 judecători trebuie să voteze pentru desfiinţare acestuia. Dacă AKP va fi desfiinţat, atunci deputaţii acestuia se vor putea regrupa în cadrul unui nou partid. Presa turcă a afirmat că oficialii AKP au început deja aceste pregătiri. Dacă Erdogan va fi exclus din politică, acesta va conduce, probabil, din umbră noul partid.