Serbia la răscruce

08/05/2008

Sârbii vor alege duminică între accelerarea integrării în Uniunea Europeană şi axarea pe chestiunea Kosovo.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times – 08/05/08

Partidul Radical din Serbia va câştiga probabil 91 din cele 250 de locuri din parlament în alegerile de duminică. [Davor Konjikusic]

În timp ce campania electorală din Serbia se apropie de sfârşit, alegătorii sunt polarizaţi între Partidul Radical din Serbia, de extremă dreaptă, şi coaliţia din jurul Partidului Democrat al preşedintelui Boris Tadic.

În timp ce democraţii susţin că aderarea rapidă a Serbiei la Uniunea Europeană este prioritară, Radicalii declară că cel mai important lucru este menţinerea Kosovo ca parte a Serbiei şi că progresul către UE trebuie amânat dacă acesta presupune abandonarea provinciei, care şi-a declarat independenţa în 17 februarie.

Guvernul Serbiei s-a destrămat în 8 martie din cauza neînţelegerilor dintre primul ministru Vojislav Kostunica şi partidul lui Tadic referitoare la problema Kosovo şi continuarea integrării europene.

Kostunica şi formaţiunea sa politică, Partidul Democrat din Serbia (DPS), consideră că ţara nu trebuie să adere la UE până când Uniunea nu va recunoaşte suveranitatea Serbiei asupra Kosovo. Independenţa Pristinei a fost recunoscută până acum de 20 din cei 27 de membri UE.

Potrivit sondajelor de opinie realizate de agenţia Medium Gallup la sfârşitul lunii aprilie, Partidul Radical din Serbia ar putea câştiga 91 din cele 250 de locuri din parlament în alegerile care vor avea loc duminică (11 mai).

Democraţii lui Tadic vor obţine probabil 88 de locuri, iar partidul lui Kostunica va câştiga 30 de locuri.

Partidul Socialist din Serbia, care acordă de asemenea prioritate suveranităţii asupra Kosovo, ar putea câştiga aproximativ 16 locuri, în timp ce Partidul Liberal Democrat, care susţine integrarea rapidă în UE, speră să obţină 15. Restul locurilor vor fi ocupate de partidele minorităţilor etnice.

Formarea unui nou guvern ar putea depinde din nou de Kostunica, care a jucat un rol crucial după ultimele două cicluri electorale. Analiştii susţin că este greu de crezut că, după atâtea neînţelegeri, Kostunica îi va alege din nou pe democraţi ca parteneri.

Totuşi, acesta nu a desemnat în mod direct un viitor partener de coaliţie, astfel încât Serbia va asista cel mai probabil la discuţii epuizante asupra formării unui nou cabinet. Formarea noului guvern ar putea să nu fie posibilă fără un al treilea partener. Multe aspecte ar putea depinde de socialişti, care nu s-au exprimat în privinţa unei potenţiale coaliţii.

Unul din subiectele principale ale campaniei electorale a fost reprezentat de semnarea Acordului de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE. Democraţii lui Tadic au salutat semnarea acordului ca fiind extrem de importantă pentru Serbia, în timp ce Kostunica şi radicalii au declarat că vor anula pactul dacă vor obţine majoritatea în parlament.

După semnarea din 29 aprilie, Tadic a afirmat că ASA este un document care va facilita progresul economic şi va constitui un element important în eforturile referitoare la Kosovo.

Kostunica şi radicalii declară însă că acesta este "un gest neconstituţional şi anti-statal", fiind egal cu recunoaşterea indirectă a independenţei Kosovo.

Datorită poziţiei comune cu privire la ASA, mulţi analişti anticipează că Kostunica se va alia cu radicalii. Perspectiva unei asemenea coaliţii este îngrijorătoare pentru Occident şi pentru partidele pro-occidentale din Serbia. Acestea se tem că un guvern DPS-Radical va anula ASA şi va stopa cooperarea cu tribunalul pentru crime de război de la Haga, izolând Serbia de Europa.