Un procuror cere desfiinţarea partidului de guvernământ din Turcia

17/03/2008

Lupta dintre seculariştii turci şi guvernul primului ministru Recep Tayyip Erdogan a izbucnit din nou. Procurorul-şef Abdurrahman Yalcinkaya a cerut excluderea prim-ministrului şi a altor 70 de oficiali din politică.

De Ayhan Simsek pentru Southeast European Times-- 17/03/08

Prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan. [Getty Images]

Procurorul-şef al Turciei, Abdurrahman Yalcinkaya, a înaintat o inculpare la curtea constituţională a ţării, cerând scoaterea partidului de guvernământ în afara legii. El afirmă că Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) a devenit un "punct focal" pentru activităţi care subminează secularismul şi că partidul are o "agendă secretă" destinată transformării Turciei într-un stat islamist.

Procurorul a cerut ca 71 de membri ai partidului, inclusiv prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan, să fie excluşi din politică pentru cinci ani.

Gestul lui Yalcinkaya reprezintă ultima rundă dintr-o luptă înverşunată între guvernul condus de AKP şi forţele seculare ale ţării, din care fac parte armata, justiţia şi lumea academică. Dacă cazul va merge mai departe, votul a şapte judecători va fi suficient pentru a desfiinţa partidul. Opt din cei 11 judecători din comisie au fost numiţi de fostul preşedinte Ahmet Necdet Sezer, un secularist înverşunat.

AKP se descrie pe sine ca fiind un partid democrat conservator. Acesta a câştigat o victorie solidă în alegerile de anul trecut, primit 47% din voturi. Luna trecută, spre disperarea seculariştilor, formaţiunea a reuşit să ridice interdicţia asupra purtării vălului islamic în universităţi.

În actul de inculpare de 162 de pagini, Yalcinkaya a afirmat că eliminarea interdicţiei a fost un obiectiv important urmărit de islamiştii politici. El a menţionat de asemenea diferite declaraţii ale lui Erdogan care fac referire la islam şi legea islamică. Aceste declaraţii, a afirmat procurorul, dezvăluie strategia AKP de a transforma Turcia într-un stat teocratic.

Yalcinkaya a menţionat de asemenea eforturile guvernului de a interzice vânzarea de alcool în restaurantele şi barurile deţinute de cluburile sportive. Imediat după înaintarea inculpării, un ministru din cabinetul lui Erdogan a declarat că aplicarea interdicţiei va fi amânată cu un an.

Într-un discurs ţinut duminică, Erdogan şi-a declarat loialitatea faţă de secularism. El a contestat de asemenea măsura procurorului, declarând că eforturile de a utiliza justiţia pentru a desfiinţa partidul sunt nedemocratice.

Opiniile din presa turcă sunt împărţite. Scriind în Hurriyet, principalul cotidian al ţării, editorialistul Enis Berberoglu a afirmat că politicile urmate de guvernul AKP de la câştigarea realegerii sunt mult diferite de cele din primul mandat. Alegătorii l-au sprijinit pe Erdogan la urne deoarece se aşteptau ca acesta să continue politica economică sănătoasă şi să implementeze în continuare reformele politice legate de aderarea la UE, scrie Berberoglu.

"Dacă Tayyip Erdogan continua pe calea aleasă de aceste voturi, dacă îşi accelera paşii pe calea către Europa şi economia globală, el nu s-ar fi confruntat cu un asemenea caz", a scris editorialistul, afirmând că AKP este mai interesat acum să dezbată dacă trebuie să li se impună adolescenţilor să studieze Coranul.

Un alt jurnalist binecunoscut, Hasan Cemal de la Milliyet, se opune ferm cazului. "Curtea Constituţională ar trebui să respingă cererea de desfiinţare şi să pună capăt procesului transformării Turciei într-un cimitir al partidelor politice. Aceasta ar trebui să elimine posibilitatea haosului politic".

În cursul week-end-ului, UE şi-a exprimat îngrijorarea faţă de noile evenimente. "Într-o democraţie europeană normală, problemele politice sunt dezbătute în parlament şi decise la urna de vot, nu în instanţă", a declarat comisarul pentru extindere Olli Rehn. "Executivul nu trebuie să se amestece în activitatea tribunalelor, iar sistemul juridic nu ar trebui să se amestece în politica democratică".