Liderii kosovari au proclamat independenţa statului pe baza planului Ahtisaari

18/02/2008

Decizia de duminică a declanşat manifestări ample de bucurie în Kosovo, însă optimismul este temperat cu realism, întrucât majoritatea kosovarilor întrevăd probleme.

De Artan Mustafa, din Pristina pentru Southeast European Times --18/02/08

Kosovarii au sărbătorit la Pristina până duminică târziu (17 februarie), după adoptarea declaraţiei de independenţă. [Laura Hasani]

Kosovo a fost scena unor manifestări ample de bucurie, duminică (17 februarie), când parlamentarii au aprobat declaraţia unilaterală de independenţă faţă de Serbia. Această măsură are loc după un proces de aproape doi ani de negocieri mediate de comunitatea internaţională, negocieri care nu au reuşit să producă un acord, şi pe fondul blocajului din Consiliului de Securitate al ONU.

Mii de persoane au ieşit în stradă, fluturând steagul Albaniei şi al naţiunilor occidentale percepute ca fiind susţinătoare ale independenţei. Albanezii au venit din toate colţurile lumii pentru a participa la manifestări; acestea au culminat duminică la ora 23,00 cu un foc de artificii oficial. Peste 1 000 de jurnalişti străini s-au aflat la faţa locului pentru eveniment, principalele agenţii de ştiri din lume relatând live despre acesta.

Prin această proclamaţie, liderii kosovari speră să închidă ultimul capitol major din divizarea Iugoslaviei. Majoritatea etnică albaneză a provinciei aspiră de câteva decenii la independenţă; aspiraţiile sale au fost combătute însă cu cruzime de fostul lider sârb Slobodan Milosevic printr-un conflict etnic ce s-a soldat cu intervenţia NATO.

Documentul aprobat duminică se bazează pe planul prezentat de fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, numit de ONU pentru a supraveghea procesul de negociere a unei soluţii la problema Kosovo. Planul Ahtisaari prevede un Kosovo multietnic cu şase comunităţi constituente -- albanezii, sârbii, rromii, turcii, bosniacii şi egiptenii.

Parlamentarii au aprobat de asemenea un steag naţional care are drept componente albastrul Uniunii Europene şi o hartă a Kosovo cu şase stele reprezentând comunităţile care formează statul.

"Declarăm Kosovo republică democratică, laică şi multietnică, ghidată de principiile non-discriminării şi protecţiei egale prevăzute de lege. Vom proteja şi promova drepturile tuturor comunităţilor din Kosovo şi vom crea condiţiile necesare pentru participarea reală a acestora la procesele politice şi decizionale", se afirmă în declaraţie.

Potrivit primului ministru Hashim Thaci, Kosovo nu a avut niciodată speranţe mai mari ca acum. "Promitem că implementarea propunerii Ahtisaari va fi prioritatea noastră naţională", a declarat el parlamentului.

Preşedintele Fatmir Sejdiu a declarat că independenţa a marcat sfârşitul dezintegrării fostei Iugoslavii, un proces care a declanşat conflicte prelungite în Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia, precum şi în Kosovo. "A venit timpul să depunem eforturi pentru crearea unui climat de reconciliere şi iertare", a afirmat el.

"Pentru prima dată în istoria noastră, avem un cadru care ne permite să construim în libertate şi fără teama de forţa brutală a vecinei noastre [Serbia]", a afirmat binecunoscutul jurnalist kosovar Veton Surroi.

Optimismul este însă temperat cu realism, întrucât majoritatea kosovarilor realizează că urmează provocări majore. Economia este în haos, iar noul stat nu se bucură de legitimitatea care i-ar fi conferit-o un acord în Consiliul de Securitate al ONU. Rusia a condamnat deja gestul autorităţilor de la Pristina şi chiar UE are păreri împărţite, câţiva membri declarând că vor amâna recunoaşterea sau o vor refuza complet.

Fostul reprezentant al SUA pentru Balcani, Richard Holbrooke, a declarat că liderii trebui să depună eforturi pentru ca situaţia să nu intre în impas. "Sârbii trebuie să accepte realitatea noului stat. Albanezii şi guvernul de la Pristina trebuie să garanteze că sârbii nu vor fi abuzaţi, că monumentele lor istorice şi religioase vor fi protejate şi că aceştia vor trăi în pace cu vecinii lor albanezi", a afirmat el.

UE a aprobat sâmbătă trimiterea unei misiuni de 1 800 de membri în Kosovo pentru a ajuta sistemul judiciar şi poliţia. Uniunea va înfiinţa de asemenea un oficiu politic însărcinat cu monitorizarea implementării planului Ahtisaari.

Potrivit analistului politic Arben Xhaferi, Europa poate contribui la transformarea Kosovo într-un stat modern. "Dacă înţelegem acest lucru şi colaborăm cu ei cu îndemânare, Kosovo ar putea fi un model al succesului în viitor", a afirmat el.