Alarmă în Turcia din cauza violenţelor împotriva creştinilor

29/01/2008

O serie de atacuri recente a subliniat ameninţarea cu care se confruntă minorităţile religioase, în principal din partea grupărilor ultranaţionaliste marginale.

De Ayhan Simsek pentru Southeast European Times – 29/01/08

UE a mustrat Turcia pentru neasigurarea protecţiei adecvate a creştinilor şi celorlalte minorităţi. [Fotografie SETimes]

Adriano Franchini, preot catolic în vârstă de 65 de ani, terminase de celebrat liturghia de duminică la Biserica Sf. Anton din Izmir, când un adolescent l-a abordat, exprimându-şi interesul de a se converti la creştinism. Pe măsură ce preotul îi vorbea, tânărul – de fapt, naţionalist înflăcărat – s-a înfuriat şi l-a înjunghiat pe prelat în stomac.

Franchini a supravieţuit, însă trei misionari protestanţi vizaţi de un atac de la începutul anului au fost mai puţin norocoşi. Aceştia au fost torturaţi ore întregi înainte de a fi omorâţi de un grup de tineri din oraşul estic Malatya. În 2006, un alt preot catolic – Andrea Santoro – a murit împuşcat de un băiat de 16 ani, în timp ce era îngenunchiat în rugăciune.

Creştinii din Turcia se confruntă cu ostilităţi nu numai din partea extremiştilor islamici, ci şi din cea a ultranaţionaliştilor, care le consideră prezenţa drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Seriale TV populare precum „Valea lupilor” portretizează misionarii drept agenţi într-un complot al puterilor mondiale de a submina islamul şi naţiunea turcă. Aparent, atacatorul lui Franchini a fost inspirat de o emisiune TV.

Valul de atacuri – şi mai ales crimele din Malatya – au şocat mare parte din populaţia turcă. Ţară majoritar musulmană, dar seculară, Turcia se mândreşte cu toleranţa sa religioasă. Guvernul şi aproape toate grupările politice au condamnat cu tărie uciderea brutală a misionarilor.

Pentru critici însă, violenţele sunt un semn că Turcia este departe de a îndeplini standardele europene privind libertatea religioasă. Autorităţile de la Bruxelles se plâng de mult că ţara nu protejează pe deplin minorităţile non-musulmane.

Potrivit unui avocat ce reprezintă familiile misionarilor asasinaţi, unul dintre criminali avea legături cu poliţia locală. De la emiterea informaţiei, Ministerul de Interne al Turciei a lansat o investigaţie.

Avocatul, numit Mehmet Ali Kocak, s-a plâns, de asemenea, de enumerarea în rechizitoriu a tuturor membrilor comunităţii protestante turceşti, cu informaţii detaliate despre fiecare. Domnia sa consideră că, astfel, întregul grup devine o ţintă, adăugând că autorităţile au părut mai interesate să evidenţieze activităţile misionare creştine decât să descopere adevăraţii vinovaţi din spatele crimelor.

Un alt avocat reprezentant al familiilor victimelor, Orhan Kemal Cengiz, a acuzat presa locală din Malatya de desfăşurarea unei campanii antimisionare, care ar fi putut contribui la instigarea atacului.

Între misionari se numărau doi cetăţeni turci – Necati Aydın şi Ugur Yuksel –, precum şi un cetăţean german, Tilmann Geske. Soţia lui Geske, Suzanne, nu învinovăţeşte întreaga populaţie turcă pentru extremismul care a luat viaţa bărbatului său. Ea declară că adoră Malatya şi doreşte să locuiască mai departe în acest oraş, împreună cu copiii ei.

„În urma acestei crime, vecinii au venit să ne viziteze şi să îşi exprime regretul. Imamul casei ne-a vizitat şi ne-a oferit condoleanţe. Am încredere în sistemul secular din Turcia şi în justiţie”, declară Geske.

Zafer Uskul, şeful comitetului parlamentar pentru drepturile omului, a participat la cele două procese legate de cazul din Malatya, al doilea fiind demarat pe 14 ianuarie.

„Turcia este stat secular”, a afirmat Uskul. „Una dintre necesităţile esenţiale ale secularismului statului o constituie garantarea libertăţii religioase. Statul este echidistant faţă de toate credinţele. Cu toate acestea, aceşti oameni au fost ucişi din cauza credinţei lor. Este un fapt inacceptabil.”