Parlamentarii sârbi vor vota o nouă rezoluţie privitoare la Kosovo

26/12/2007

Parlamentul sârb urmează să adopte o nouă rezoluţie ce declară drept priorităţi majore ale ţării chestiunea Kosovo şi integrarea în UE, creând însă condiţiile pentru o nouă îndepărtare de Occident.

(Blic, Beta - 26/12/07; AFP, AP, DPA, Balkan Insight, Beta, B92, Guvernul sârb - 25/12/07)

Parlamentul Serbiei va dezbate propunerea privitoare la Kosovo. [Arhivă]

Majoritatea parlamentarilor sârbi urmează să sprijine miercuri (26 decembrie) o nouă rezoluţie ce reiterează pretenţiile Serbiei asupra provinciei Kosovo şi ameninţă cu măsuri represive împotriva ţărilor care vor recunoaşte independenţa provinciei.

"Kosovo va fi considerat parte integrantă a Serbiei atât în afacerile interne, cât şi în cele externe", se afirmă în proiectul de rezoluţie. Documentul obligă de asemenea instituţiile şi oficialii din Serbia să sprijine această poziţie "până la găsirea unei soluţii de compromis la această chestiune pe baza Rezoluţiei 1244 a [Consiliului de Securitate al ONU]".

Principalele două partide din guvernul sârb de coaliţie -- Partidul Democrat (DS) al Preşedintelui Boris Tadic şi Partidul Democrat din Serbia (DSS) al prim-ministrului Vojislav Kostunica -- s-au pus de acord asupra textului rezoluţiei luni noaptea şi l-au trimis celorlalte partid din parlament.

Acesta a fost elaborat la două săptămâni după ce Belgradul şi Pristina au încheiat 18 luni de discuţii mediate de comunitatea internaţională în scopul soluţionării problemei viitorului statut al Kosovo. Deşi din punct de vedere tehnic încă face parte din Serbia, provincia este protectorat de facto al ONU de la încheierea conflictului din 1998-1999.

Întrucât discuţiile nu au produs un acord, majoritatea albaneză kosovară intenţionează să adopte o declaraţie unilaterală de independenţă după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Serbia, programat pentru 3 februarie. Statele Unite şi majoritatea ţărilor din UE s-au arătat pregătite să recunoască un Kosovo independent, chiar şi fără aprobarea ONU.

Pe toată durata procesului de negociere, Belgradul a oferit doar o autonomie extinsă şi a respins orice plan ce ar fi pus provincia pe calea către suveranitate, inclusiv propunerea fostului reprezentant special al ONU Martti Ahtisaari de a acorda provinciei independenţa supravegheată de comunitatea internaţională.

Rezoluţia propusă de guvernul sârb avertizează că Belgradul ar putea restrânge relaţiile diplomatice cu orice ţară ce ar recunoaşte independenţa Kosovo.

"Va fi declarată nulă şi contrară ordinii constituţionale a Republicii Serbia orice acţiune de declarare şi recunoaştere a independenţei Kosovo, precum şi orice activităţi ale comunităţii internaţionale determinate de aceste acţiuni, indiferent de cine sunt adoptate şi implementate acestea", se afirmă în document.

Alături de Kosovo, documentul menţionează de asemenea integrarea europeană drept o prioritate majoră pentru Serbia. Acesta avertizează însă că orice acord internaţional ce va fi semnat de ţară, inclusiv Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu Uniunea, trebuie să contribuie la menţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Serbiei.

În plus, acesta denunţă planul Uniunii celor 27 de naţiuni de a trimite o misiune judiciară şi de poliţie de 1 800 de membri în Kosovo la începutul anului următor.

"Parlamentul declară că înfiinţarea misiunii UE pentru implementarea planului respins al lui Martti Ahtisaari va fi un act ce ameninţă suveranitatea, integritatea teritorială şi ordinea constituţională a Republicii Serbia", se afirmă în document. "Parlamentul cere guvernului să ajungă la un acord cu UE pentru ca nici o misiune UE să nu poată intra pe teritoriul sârb sau în Kosovo fără o rezoluţie corespunzătoare a Consiliului de Securitate al ONU".

Criticând NATO pentru rolul general din Kosovo, documentul afirmă de asemenea că Serbia ar trebui să îşi proclame "neutralitatea militară cu privire la actualele alianţe militare până când se va decide altfel printr-un referendum".

Documentul propus va fi sprijinit probabil de majoritatea partidelor în cursul votului de miercuri. Liderul Partidului Democrat Liberal, Cedomir Jovanovic, a criticat însă documentul, afirmând că o asemenea rezoluţie va însemna "sfârşitul politicilor pro-europene ale Serbiei".

"Nu vom sprijini rezoluţia deoarece aceasta constituie revenirea la politicile izolaţioniste, anti-occidentale, ale [fostului preşedinte sârb] Slobodan Milosevic", a afirmat el.

Oliver Ivanovic, un lider sârb kosovar, a declarat că rezoluţia propusă este utilizată pentru "scopuri politice zilnice" ce nu vor schimba nimic.

"Este perspectiva unei broaşte, aşa cum văd copiii lumea. Este o absurditate... să credem că vom face rău UE refuzând să aderăm", a declarat el postului B92 din Belgrad. "Faptul că nouă nu ne convine nu îi va opri pe aliaţii albanezilor să îşi dea acceptul pentru continuarea procesului. Dacă o vor face, este important să avem forţe externe la care să putem recurge dacă lucrurile iau o turnură rea".

Ivanovic a criticat de asemenea tentativele de a semăna teama în rândul sârbilor kosovari cu incantaţii despre potenţiale violenţe împotriva comunităţii lor în cazul declarării independenţei.

"Toţi ne înspăimântă, dar eu cred că aceasta (violenţa) este mai puţin probabilă decât înainte", a afirmat el. "Chiar dacă toată lumea ne sperie cu aceste lucruri, eu cred că acestea sunt mult mai puţin probabile decât în 2004, după 17 martie", a declarat el.