Serbia şi UE au semnat un acord de asistenţă de 1 miliard euro

30/11/2007

Conform unui acord semnat joi, Serbia va primi o asistenţă de preaderare nerambursabilă de 1 miliard euro din partea UE în următorii cinci ani.

(Blic - 30/11/07; Reuters, Beta, B92, BIRN, Serbian Government - 29/11/07)

Vicepremierul sârb Bozidar Djelic (centru, cu preşedintele sârb Boris Tadic (stânga) şi cu comisarul UE pentru extindere Olli Rehn) a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere în 7 noiembrie la Bruxelles. [Getty Images]

Serbia va primi o asistenţă nerambursabilă din partea UE în valoare de 1 miliard euro în următorii cinci ani, conform unui acord semnat joi (29 noiembrie) la Belgrad.

Fondurile vor fi puse la dispoziţia ţării în cadrul Instrumentului de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) al Uniunii celor 27 de naţiuni şi vor sprijini eforturile de reformă ale Serbiei pe calea integrării europene.

Vicepremierul Bozidar Djelic şi Directorul Comisiei Europene (CE) pentru Balcanii de Vest, Pierre Mirel, au semnat documentul la mai puţin de o lună de la parafarea Acordului de Stabilizare şi Asociere (ASA) dintre Serbia şi UE.

"Ne îndreptăm către Europa deoarece acesta este obiectivul nostru, dar şi deoarece este modalitatea de a îmbunătăţi sistemele noastre şi viaţa cetăţenilor noştri", a declarat Djelic după ceremonie, subliniind faptul că asistenţa prevăzută de acord este cel mai mare ajutor primit vreodată de ţara sa.

Cea mai mare parte a banilor, a explicat el, va sprijini măsurile destinate intensificării dezvoltării sociale şi economice a Serbiei. Restul va fi utilizat pentru dezvoltarea instituţiilor, administraţia publică, reformele justiţiei şi poliţiei, precum şi pentru iniţiative de cooperare regională.

Suma "nu este neglijabilă", a declarat Mirel reporterilor, citat de Reţeaua Balcanică de Investigaţii Media (BIRN). El a menţionat că Serbia "nu va trebui să o restituie".

"Este un indiciu al faptului că UE doreşte ca Serbia să devină membră, că o ajutăm şi că o vom ajuta în anii ce vor veni", a afirmat el. Acordul de joi, a adăugat el, este al treilea pas făcut de Serbia către stabilirea unor relaţii mai strânse cu UE, după parafarea ASA în 7 noiembrie şi semnarea acordului de relaxare a vizelor.

Belgradul speră ca ASA să fie semnat la începutul anului următor şi să încheie astfel primul pas major către eventuala aderare la Uniune.

UE a precizat însă că aceasta nu se va întâmpla până când Belgradul nu îl va aresta pe fostul comandant militar sârb bosniac Ratko Mladic, unul din ultimii patru inculpaţi urmăriţi de tribunalul ONU pentru crime de război de la Haga.

"Cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie rămâne o condiţie necesară pentru semnarea acestui ASA", a declarat comisarul UE pentru extindere Olli Rehn în 7 noiembrie.

Joi, după semnarea acordului de asistenţă la a Treia Conferinţă Naţională asupra Reducerii Sărăciei de la Belgrad, Djelic a subliniat faptul că asistenţa nu este condiţionată politic şi nici legată de viitorul statut al Kosovo.

IPA acoperă Croaţia, Macedonia şi Turcia, în calitate de candidate la UE, şi Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia, inclusiv Kosovo, în calitate de potenţiale candidate. Asistenţa de preaderare alocată de Uniune tuturor acestor ţări pentru perioada 2007-2013 se ridică la aproximativ 11,5 miliarde euro.

În cursul ultimilor şapte ani, după căderea regimului lui Slobodan Milosevic în octombrie 2000, Serbia a primit ajutoare şi credite preferenţiale de peste 5 miliarde euro din partea ţărilor membre ale UE. O parte din sumă a fost utilizată pentru programe şi reforme din sectorul social.

Sărăcia şi şomajul se numără printre principalele probleme sociale cu care se confruntă Serbia astăzi. Aproape jumătate de milion de sârbi trăiesc încă sub limita absolută a sărăciei, în timp ce rata şomajului este printre cele mai ridicate din Europa, situându-se la 21,6%, a afirmat Djelic joi.