Chestiunea numelui Macedonia rămâne un obstacol

13/11/2007

Presiunile exercitate asupra Greciei şi Macedoniei pentru soluţionarea disputei numelui au sporit, dat fiind faptul că este în joc aderarea Macedoniei la NATO.

De Goran Trajkov, din Skopie pentru Southeast European Times - 13/11/07

(De la stânga) Mediatorul ONU Matthew Nimitz, ambasadorul macedonean Nikola Dimitrov, ministrul de externe Antonio Milososki, prim-ministrul Nikola Gruevski şi preşedintele Branko Crvenkovski se întâlnesc la Skopie. [Tomislav Georgiev]

Întrucât Macedonia speră să primească invitaţia de aderare la NATO în 2008, iar Grecia ameninţă că va bloca invitaţia, există motive presante pentru a soluţiona disputa asupra numelui, veche de două decenii. Reprezentantul ONU Matthew Nimitz -- care mediază negocierile dintre cele două părţi -- se confruntă însă cu o misiune asemănătoare muncilor lui Sisif, legendarul rege condamnat să rostogolească un bolovan pe un deal pentru eternitate.

Ambele ţări se dovedesc a fi negociatori duri, Grecia fiind pregătită să îşi exercite influenţa în cadrul UE şi NATO, iar vecina sa contând pe obţinerea unei recunoaşteri internaţionale suficiente pentru a exercita presiuni asupra Atenei.

La sfârşitul săptămânii trecute, prim-ministrul macedonean Nikola Gruevski a respins categoric ideea unui "nume dublu", conform căreia ţara şi-ar păstra numele constituţional, dar ar utiliza un nume diferit pe plan internaţional.

Orice alt nume decât cel de Republica Macedonia -- numele prevăzut de constituţie -- este inacceptabil, a declarat Gruevski.

Ideea numelui dublu este inclusă într-un nou set de propuneri prezentat de Nimitz la începutul lunii. Prim-ministrul a declarat că, deşi documentul conţine unele puncte bune, altele sunt problematice pentru Skopie.

"Există un punct în mod evident inacceptabil pentru noi. Acesta prevede ca Republica Macedonia să accepte un alt nume decât numele constituţional de Republica Macedonia pentru uz internaţional", a declarat el, fiind citat de Maxfax.

Anterior, liderii macedoneni au emis o declaraţie în care se opuneau oricărei schimbări de nume, chiar dacă acest lucru ar însemna ratarea intrării în NATO. Partidul de guvernământ VMRO, aliatul acestuia, Partidul Democrat al Albanezilor, şi social-democraţii de opoziţie au prezentat un front unit în această problemă. Sondajele relevă o opoziţie copleşitoare – în procent de aproximativ 100% -- faţă de adoptarea unui nume nou pentru uz internaţional.

Grecia, însă, argumentează că numele de "Macedonia" implică revendicări asupra teritoriului grec şi distorsionează istoria. Potrivit cotidianului grec Kathimerini, Atena semnalează faptul că ar accepta un nume compus – precum Nova Macedonia sau Macedonia de Sus -- care să facă o distincţie clară între ţară şi provincia greacă Macedonia.

Diplomaţii greci au prezentat deja propuneri în acest sens membrilor Consiliului de Securitate al ONU, NATO şi UE, a afirmat Kathimerini.

"Grecia doreşte să soluţioneze problema -- aceasta face un efort sincer în acest sens", a declarat Nimitz într-un interviu acordat publicaţiei.

Potrivit lui Denko Malevski, fost ministru de externe al Macedoniei şi ambasador la ONU, Grecia "doreşte o soluţie rapidă, temându-se de complicaţii după recunoaşterea numelui constituţional de Republica Macedonia de către Canada" şi alte state.

Cu toate acestea, a adăugat el, situaţia politică din Macedonia şi Grecia îngreunează adoptarea unei asemenea soluţii.

Între timp, actualul ministru de externe, Antonio Milososki, speră că "Grecia va da întâietate priorităţilor regionale. Soluţionarea disputei numelui este un factor al stabilităţii noastre, iar stabilitatea noastră este benefică pentru Republica Grecia", declară el.