Dilema Albaniei: să producă energie sau să protejeze mediul?

25/09/2007

Sali Berişa declară că termocentralele sunt cea mai bună modalitate de a satisface nevoile energetice ale ţării. Însă planurile de a construi o asemenea centrală într-o importantă destinaţie turistică i-au supărat pe localnici.

De Erlis Selimaj, din Tirana pentru Southeast European Times -- 25/09/07

Albania depinde de hidrocentrale pentru furnizarea electricităţii necesare. [AFP]

În ultimul deceniu, viaţa din Albania a ajuns să fie tot mai grav afectată de crizele de energie. În această vară, populaţia s-a confruntat cu întreruperi ale electricităţii de până la 12 ore pe zi, într-un moment de vârf al sezonului turistic.

Primul ministru Sali Berişa a promis că va lua măsuri. El declară că nici importurile de energie, nici eforturile de conservare nu sunt suficiente pentru soluţionarea problemei, ci trebuie construite noi centrale. "Cred că guvernul albanez trebuie să îşi planifice în bugetul său fonduri pentru construcţia unei noi termocentrale în fiecare an", a declarat el.

Autorităţile şi-au dat acceptul pentru construcţia unei termocentrale în oraşul-port Vlora din sud-vestul ţării. Cu toate acestea, iniţiativa s-a lovit de opoziţia ecologiştilor şi localnicilor.

Situată pe coasta adriatică, Vlora este una din cele mai populare destinaţii turistice ale ţării. Plajele frumoase şi lagunele, precum şi monumentele antice şi medievale, fac din aceasta o destinaţie turistică atrăgătoare. Vlora este de asemenea faimoasă pentru biodiversitatea sa, pentru vinurile, uleiul de măsline şi peştii din zonă.

Termocentrala ar face parte dintr-un parc industrial care va acoperi o zonă de 560 de hectare, în apropierea câtorva lagune protejate. Întrucât întregul oraş Vlora acoperă 1 120 hectare, iar zona industrială va fi localizată la 1,5 km de centru, în mijlocul unei zonei rezidenţiale, localnicii sunt îngrijoraţi de impactul negativ asupra vieţii sociale şi asupra potenţialului turistic. Ecologiştii afirmă că principalul obiectiv al proiectului nu este îmbunătăţirea situaţiei energetice din ţară, ci facilitarea exporturilor în străinătate.

"În ciuda asigurărilor guvernului cu privire la faptul că centrala electrică va oferi un remediu la situaţia energetică tot mai gravă din Albania, există indicii că satisfacerea nevoilor energetice ale Albaniei este pe locul doi în faţa exportului de electricitate către piaţa energetică europeană, şi în special pe piaţa italiană", declară Aleksander Mita, reprezentantul Alianţei pentru Protecţia Golfului Vlora.

Autorităţile albaneze şi instituţiile financiare internaţionale declară că vor fi luate măsuri pentru a limita impactul şi că centrala va respecta standardele de mediu ale UE.

Centrala urmează să aibă o capacitate de producţie de 97 megawaţi. Costurile de construcţie sunt estimate la aproximativ 110 mn euro. Pentru a acoperi cheltuielile, Corporaţia Energetică Albaneză va lua un împrumut de 40 mn euro de la BERD. Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii vor acoperi de asemenea o parte din cheltuieli.

În acest moment, Albania poate satisface doar jumătate din necesarul său de electricitate. Aproximativ 90% din acest necesar este acoperit de hidrocentrale, iar producţia acestora depinde de vreme. Pe lângă termocentrale, guvernul doreşte să construiască opt hidrocentrale mici.

Berişa a venit la putere în 2004, iar una din promisiunile electorale ale formaţiunii sale, Partidul Democrat, este rezolvarea crizei energetice. Acum, după trei ani, Berişa declară că seceta severă a îngreunat mult respectarea acestei promisiuni.

"Nu regret că nu am îndeplinit promisiunile", a afirmat Berişa. "Dacă nu am fi avut această secetă, promisiunile ar fi fost îndeplinite. Albanezii ştiu că nu am mai avut niciodată o asemenea secetă. Însă depunem eforturi pentru a rezolva problema prin finanţarea câtorva proiecte din domeniul energetic".