Macedonia salută recunoaşterea numelui său constituţional de către Canada

21/09/2007

Decizia Canadei de a utiliza numele constituţional al Macedoniei în relaţiile bilaterale cu naţiunea balcanică a fost salutată joi de administraţia de la Skopie, dar nu şi de Grecia, care se opune oricărui alt nume pentru ţara vecină decât cel de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).

(AFP, AP, Reuters, DPA, Bloomberg, The Canadian Press, MIA, Makfax, MRT, Reţeaua Balcanică de Investigaţii Media, Xinhua, Dnevnik.bg - 20/09/07)

Ministrul grec de externe Dora Bakoyannis urmează să vorbească cu omologul său canadian şi îi transmită nemulţumirea guvernului grec. [Getty Images]

Oficialii macedoneni au salutat joi (20 septembrie) decizia Canadei de a recunoaşte ţara lor sub numele constituţional, Republica Macedonia, în timp ce autorităţile greceşti au promis să protesteze faţă de această măsură.

Numele Macedoniei este cea mai controversată chestiune din relaţiile dintre Skopie şi Atena. Grecia insistă că membrii comunităţii internaţionale trebuie să se refere la ţara vecină doar sub numele de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), numele sub care aceasta a fost admisă în ONU în 1993.

Deşi organizaţiile internaţionale, inclusiv UE şi NATO, urmează acest principiu, 117 ţări din lume au recunosc naţiunea balcanică după numele său constituţional. Bulgaria, prima ţară care a recunoscut Macedonia ca stat independent, toate fostele republici iugoslave, precum şi China, Rusia şi Statele Unite, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, se numără printre acestea.

Canada a decis miercuri să se alăture respectivului grup. Aceasta va utiliza numele constituţional al Macedoniei în relaţiile bilaterale cu ţara, dar, potrivit surselor, va continua să se refere la aceasta cu numele de FYROM în comunicarea internaţională.

"Am fost informaţi de ambasada noastră că Canada a recunoscut Macedonia sub numele său constituţional", a declarat primul ministru Nikola Gruevski într-un interviu acordat joi postului naţional de radio din Macedonia. "Sunt veşti excelente pentru noi şi salutăm această decizie".

Grecii, însă, au protestat. "Nu suntem mulţumiţi de această decizie", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Giorgos Koumoutsakos. "Este normal ca sutele de mii de greci care trăiesc în Canada să fie de asemenea nemulţumiţi de această decizie". Potrivit unei ştiri prezentate de agenţia Reuters, reacţia din rândul anumitor membri ai diasporei greceşti din Canada sugerează că Koumoutsakos a avut dreptate.

"Grecii [din Canada] sunt furioşi" şi intenţionează să protesteze faţă de această decizie, a declarat Jim Karygiannis, un parlamentar de origine greacă, citat de Reuters.

Ministrul grec de externe Dora Bakoyannis urmează să ridice această problemă în cursul discuţiilor de duminică cu Matthew Nimetz, mediatorul ONU pentru chestiunea numelui Macedoniei, în cursul vizitei sale la New York pentru un summit asupra schimbărilor climatice organizat de ONU.

Grecia, care are în nord o provincie ce poartă numele de Macedonia, şi-a exprimat obiecţiile faţă de utilizarea acestui nume de către ţara vecină la scurt timp după declararea independenţei la sfârşitul anului 1991, temându-se de posibile revendicări teritoriale.

În 1995, cele două ţări au semnat un Acord Interimar, promiţând să continue eforturile de soluţionare a chestiunii, ceea ce i-a permis Macedoniei să adere la o serie de organizaţii internaţionale din afara ONU, precum OSCE şi Consiliul Europei, sub numele de FYROM. Macedonia este în prezent candidat oficial al UE, membru al programului NATO Parteneriat pentru Pace şi speră să primească anul viitor invitaţia de aderare la Alianţă.

În cursul campaniei dinaintea alegerilor parlamentare de duminică, primul ministru grec Costas Karamanlis a sugerat că Atena va bloca intrarea Macedoniei în UE şi NATO până când chestiunea numelui va fi soluţionată.