Impactul incendiilor asupra apropiatelor alegeri din Grecia nu este încă cert

04/09/2007

Noua Democraţie conduce încă în sondaje, dar partidele mici par să fi beneficiat cel mai mult de pe urma nemulţumirii opiniei publice.

De George Anagnostopoulos pentru Southeast European Times din Atena - 04/09/07

Coroană atârnată de o maşină de pompieri arsă de lângă oraşul Artemida, peninsula Peloponez. [Getty Images]

Steagul Greciei flutură în vânt la jumătatea port-drapelului clădirilor publice, numărul final al morţilor după cele cinci zile de incendii devastatoare ridicându-se la 65. Cu ajutorul a 13 ţări, flăcările au fost în sfârşit stinse.

Având în vedere proporţiile dezastrului, mulţi s-au aşteptat la o cădere politică semnificativă. Mii de oameni şi-au pierdut locuinţele, sate întregi căzând pradă flăcărilor ce au distrus 200 000 de hectare de pădure şi teren agricol şi peste 4,5 milioane de măslini. Au murit nenumărate animale domestice. Infernul, cel mai groaznic trăit de Grecia de un secol încoace, s-a produs cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile generale anticipate, programate pe 16 septembrie.

Deşi premierul Costas Karamanlis şi partidul de guvernare al acestuia, Noua Democraţie (ND), au aruncat vina pe incendiatori şi „teroriştii ecologici”, partidele din întreg spectrul politic şi-au îndreptat obiecţiile asupra gestionării crizei de către guvern, acuzând cabinetul de incompetenţă.

Cu toate acestea, sondajele realizate după incendii au indicat în unanimitate un fenomen interesant. În ciuda criticilor, ND conduce în continuare în opţiunile alegătorilor, cu o marjă cuprinsă între 0,7% şi 3,5%.

Aceleaşi sondaje sugerează că două treimi din populaţie nu au fost mulţumite de gestionarea incendiilor, una din două persoane considerând că vina principală o poartă guvernul. În pofida acestui fapt, partidul de guvernare a pierdut numai unul sau două puncte procentuale.

PASOK, principalul partid din opoziţie, nu pare să fi beneficiat politic în urma situaţiei. Organizaţia a condus ţara timp de peste un deceniu, până când a fost învinsă de ND în martie 2004, imputându-i-se faptul că a neglijat să modifice legile slabe de protecţie a mediului pe durata cât a fost la putere.

Profitând de furia opiniei publice, extremiştii de dreapta şi alte partide mai puţin importante par să fi profitat cel mai mult de situaţia actuală, trezind îngrijorări privind perspectiva ca ele să acceadă pentru prima oară în Parlament.

Partidele mici sunt printre organizaţiile favorizate. Fiind chestionaţi, mulţi votanţi ai celor două partide principale par să îşi fi schimbat opţiunea către partidele marginale de stânga şi de dreapta, în timp ce aproximativ 11% se declară nehotărâţi.

„Aceste incendii au făcut să crească popularitatea partidelor mici”, a declarat marţi (4 septembrie) Dimitris Sotiropoulos, analist-şef al organizaţiei strategice regionale Eliamep, citat de cotidianul britanic Independent. „Acesta este rezultatul incapacităţii statului de a preveni aprinderea flăcărilor, apoi de a le combate şi, în cele din urmă, de a rezolva situaţia.”

Mai multe e-mailuri şi articole de blog cu amplă circulaţie îndeamnă populaţia să voteze pentru oricine, dar nu pentru cele două partide principale. Astfel de apeluri exprimă sentimentul general al grecilor că vina pentru inexistenţa infrastructurii necesare rezolvării acestor incendii nu aparţine exclusiv guvernului actual. Mulţi cred, dimpotrivă, că situaţia a constituit în egală măsură un eşec al guvernelor succesive din trecut.

Pe plan politic, aceasta înseamnă că ar putea ajunge în Parlament cinci partide. Grecia ar putea în curând să îşi creeze un guvern slab, dependent de o alianţă cu forţele politice mai mici.

La acest reportaj a contribuit corespondentul Southeast European Times Svetla Dimitrova.