Şomajul tinerilor devine o problemă de interes major în sud-estul Europei

17/07/2007

Nivelul actual al şomajului din sud-estul Europei ar putea deveni o problemă socială pentru regiune, mulţi tineri fiind neşcolarizaţi şi şomeri.

De Georgi Mitev-Šantek, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 17/07/07

Mulţi tineri din regiune nu-şi pot găsi de lucru. [Laura Hasani]

În climatul economic schimbător din Europa de Sud-est, mulţi absolvenţi de facultăţi sunt şomeri. La conferinţa „Tinerii din Europa de Est şi Asia Centrală: De la politică la acţiune” a Băncii Mondiale, organizată la Roma în luna mai, mulţi au susţinut că tendinţa şomajului ar putea încetini dezvoltarea economică a regiunii, sporind de asemenea nivelul de sărăcie şi rata criminalităţii din aceasta.

Până în 2005, noile state membre ale UE îşi redresaseră nivelul PIB-ului de după anii 1990. Cu toate acestea, ţările din Europa de sud-est şi-au revenit mai încet. Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina (BiH) şi Macedonia au fost marcate de tensiunile interne rezultate din conflictul din Balcani.

Astăzi, rata de angajare a forţei de muncă din Slovenia se situează peste media de 65,2% din UE-15, în timp ce rata din Macedonia se situează puţin peste 30%. Croaţia se situează cu 10% sub media UE-15. Problema şomajului din regiune este considerată una majoră, având în vedere că majoritatea şomerilor sunt tineri sub 30 de ani.

În multe ţări din regiune există motiv de îngrijorare. În Albania şi Turcia, majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu au absolvit învăţământul secundar.

Sistemele educaţionale din sud-estul Europei sunt presate pe plan intern şi internaţional să furnizeze meserii cerute pe piaţa muncii, însă sunt incapabile în prezent să facă faţă nevoilor tineretului din regiune.

„Este ruşinos ceea ce ne oferă guvernul după şase ani de studii, muncă grea şi neajunsuri. Am absolvit facultatea de inginerie electrică cu o medie mare şi în timp record, însă care sunt perspectivele mele în Serbia de astăzi?” se întreabă Milos Pavlovic, de 24 de ani, din Belgrad. „Toţi am sperat că, odată cu trecerea timpului, situaţia din Serbia se va îmbunătăţi, dar în mod evident, nimic nu se schimbă”.

Educaţia vocaţională şi tehnică din regiune nu reuşeşte să ofere tinerilor tranziţia de la şcoală la un loc de muncă. Conform statisticilor Băncii Mondiale şi UNICEF, aproape 90% din absolvenţii din 2003 ai şcolilor vocaţionale au fost şomeri timp de unul până la cinci ani de la absolvire. În BiH, absolvenţii şcolilor tehnice au mult mai puţine şanse de a-şi găsi de lucru în comparaţie cu absolvenţii unei şcoli secundare generale.

Fără perspectiva unui loc de muncă, tinerii sunt obligaţi să-şi caute alte mijloace de obţinere a unui venit. Aceştia se îndreaptă adesea către piaţa neagră sau spre activităţi criminale. În Serbia, generaţiile tinere au şanse duble să se implice în tranzacţiile de pe piaţa neagră în comparaţie cu adulţii.

Mulţi tineri îşi părăsesc de asemenea ţara natală pentru a obţine o educaţie bună, pentru a găsi un loc de muncă bine plătit şi pentru a se lansa într-o carieră. Acest „exod al creierelor” din regiune devine o problemă la fel de serioasă ca şomajul în sine. În Kosovo, mai mult de jumătate din populaţia tânără încearcă să emigreze în Europa de Vest, Statele Unite sau Canada, în speranţa că va putea să-şi construiască o carieră.

Analizele Băncii Mondiale au demonstrat că problema şomajului în rândul tinerilor poate fi rezolvată prin crearea mai multor locuri de muncă, fapt care necesită un climat mai bun de investiţii. Principalele obstacole din calea investiţiilor şi, în consecinţă, din calea crării locurilor de muncă, sunt reglementările economice excesive, barierele administrative şi impozitele mari, declară Banca.

Dacă şomajul va continua să fie ridicat, acest lucru va afecta grav dinamica socială şi economică, ceea ce va stânjeni încercarea regiunii de a se lansa pe calea către o dezvoltare economică durabilă.