Un profesor de origine română îşi sacrifică viaţa pentru a-i salva pe studenţi în atacul de la Universitatea Tehnică din Virginia

18/04/2007

Liviu Librescu a supravieţuit Holocaustului şi a devenit expert în inginerie mecanică. Luni, el a murit în timp ce îi ajuta pe studenţii săi să scape din cel mai grav masacru petrecut până în prezent într-un campus american.

(Nine o'Clock, Reuters, New York Times, Los Angeles Times, The Daily Record, The Times - 18/04/07; AP, UPI, Chicago Tribune, CNSNews, HotNews.ro - 17/04/07)

O lumânare şi câteva flori împodobesc portretul lui Liviu Librescu la Universitatea Politehnică din Bucureşti marţi (17 aprilie). [Getty Images]

Viaţa a 32 de persoane s-a încheiat brusc luni (16 aprilie) în atacul furios al unui om înarmat de la Universitatea Tehnică din Virginia, cel mai grav masacru petrecut până acum într-un campus american. Una din victime a fost românul Liviu Librescu, dublu cetăţean american şi israelian. Acesta preda inginerie mecanică la universitate. Supravieţuitor al Holocaustului, acesta a murit ca un erou în timp ce încerca să îşi salveze studenţii.

"Tatăl meu a blocat uşa cu corpul său şi a cerut studenţilor să fugă", a declarat fiul profesorului, Joe Librescu, agenţiei AP într-un interviu telefonic acordat marţi. "Studenţii au deschis ferestrele şi au sărit afară".

Un comentariu publicat în ediţia de miercuri a ziarului britanic The Times declara că profesorul de 76 de ani, care şi-a dedicat viaţa predării şi cercetării, a salvat cel puţin nouă vieţi.

Librescu şi studenţii săi se aflau în sala de clasă, la etajul doi din Norris Hall, una din clădirile Universităţii Tehnice din Virginia, când atacatorul, identificat ca fiind Cho Seung-Hui, un student sud-coreean de 23 de ani, a început măcelul în sala alăturată. Totul a început cu un sunet tunător "ca un ciocan enorm", a afirmat un student, prezentând modul în care s-au desfăşurat evenimentele. Apoi s-au auzit ţipete şi împuşcături continue.

Librescu a fugit la uşă, baricadând-o cu corpul său în încercarea de a-l opri pe Cho şi pentru a oferi studenţilor săi timp să fugă sărind pe ferestre. Deşi unii au suferit fracturi, aceştia au ajuns în siguranţă. Profesorul, însă, a fost ucis după ce Cho a forţat uşa, a deschis-o şi l-a împuşcat.

"Probabil că am fost a opta sau a noua persoană care a sărit şi cred că am fost ultima", a declarat reporterilor Alec Calhoun, în vârstă de 20 de ani.

"Tatăl meu şi-a arătat curajul apărând valorile în care credea de mult timp", a afirmat Joe Librescu.

Născut într-o familie de evrei români, Librescu a fost trimis într-un lagăr de muncă forţată ca băiat, după ce România şi-a unit forţele cu Germania nazistă în cel de-al doilea război mondial. Alături de alte mii de evrei, el şi familia sa au fost duşi într-un ghetou central din oraşul Focşani.

Aproximativ 380 000 de evrei români au fost ucişi de regimul colaboraţionist în timpul războiului, preciza un raport din 2004.

Librescu a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti, obţinând o diplomă în mecanică şi inginerie aeronautică în 1953. El s-a specializat ulterior în structuri compozite şi aeroelasticitate.

Din cauza simpatiilor israeliene şi a refuzului de a jura supunere regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, acestuia i s-a interzis ulterior să aibă vreun contact cu surse din afara României şi nu i s-a permis să părăsească ţara.

Cu toate acestea, datorită intervenţiei personale a prim-ministrului israelian de la acea dată Menachem Begin, Librescu a putut pleca în Israel, unde s-a stabilit în 1978. La scurt timp după aceasta, el s-a angajat la Universitatea din Tel Aviv, predând aici inginerie mecanică până în 1985. El a plecat apoi în Virginia pentru un an sabatic, dar s-a decis în cele din urmă să rămână acolo.

Comunitatea academică română s-a alăturat colegilor lui Librescu de la Virginia Tech, deplângând marţi moartea tragică a acestuia.

"Este o mare pierdere", a afirmat Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti. "Avem o consideraţie imensă faţă de modul în care el a reacţionat, apărându-şi studenţii cu propria viaţă".

Autor al unui număr mare de lucrări, Librescu a primit numeroase premii pentru activitatea sa. El a obţinut doctoratul de la Academia Română de Ştiinţă în 1969. Alma mater i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa în 2000. Acesta a primit de asemenea câteva burse NASA.

Colegii l-au descris pe Librescu ca pe un "om de ştiinţă eminent", "o persoană extraordinară" şi un "adevărat gentleman". În urma sa au rămas soţia Marlena şi cei doi fii ai lor.