Tensiunile politice se adâncesc în urma amânării alegerilor pentru PE de către Primul Ministru român

13/03/2007

La trei luni după aderarea la UE, coaliţia politică aflată la guvernare este pragul colapsului.

De Gelu Trandafir, din Bucureşti pentru Southeast European Times – 13/07/03

Primul Ministru Călin Popescu Tăriceanu (stânga) a intrat de numeroase ori în conflict cu Preşedintele Traian Băsescu. [Getty Images]

Trecând peste obiecţiile puternice ale Preşedintelui Traian Băsescu, premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu a amânat alegerile pentru Parlamentul European până în a doua jumătate a acestui an. Un "climat politic intern nepotrivit" ar obstrucţiona dezbaterile serioase asupra problemelor europene în campania pentru alegerea celor 35 de parlamentari europeni români, a declarat Tăriceanu, invocând tentativele opoziţiei de a-l suspenda pe preşedinte, precum şi încercarea lui Băsescu de a schimba actualul sistem de vot.

Majoritatea analiştilor politici declară că motivul real este scăderea sprijinului public faţă de liberali şi partidele de opoziţie, scădere relevată de ultimele sondaje de opinie. Angajate într-o luptă politică cu preşedintele, aceste partide nu s-au putut pregăti pentru alegerile pentru PE, programate iniţial pentru 13 mai. O posibilă înfrângere ar fi putut avea consecinţe grave atât pentru Tăriceanu cât şi pentru Mircea Geoană, liderul Partidului Social Democrat (PSD), de opoziţie.

PSD a salutat amânarea ca pe o "decizie raţională", în timp ce formaţiunea ultranaţionalistă Partidul România Mare a afirmat că a fost un "gest responsabil". Democraţii, partenerii de coaliţie ai lui Tăriceanu, s-au opus însă măsurii. Aceştia l-au acuzat pe Tariceanu că a luat o "decizie unilaterală în beneficiul PSD".

Miniştrii Partidului Democrat Vasile Blaga (Interne) şi Monica Macovei (Justiţie) au refuzat să aprobe ordonanţa de urgenţă a lui Tariceanu. Aceştia au fost rugaţi să îşi schimbe poziţia sau să părăsească guvernul.

"O nouă majoritate a început să prindă contur în spatele scenei", a afirmat Băsescu, acuzând liberalii de "încălcarea principalului principiu democratic al renunţării la mandat atunci când nu mai deţii majoritatea".

Articole pe aceeaşi temă

Cabinetul lui Tăriceanu şi-a pierdut majoritatea fragilă din Parlament în decembrie, însă partidele de guvernământ nu au cerut alegeri anticipate la acel moment. O nouă coaliţie, descrisă de unii jurnalişti drept "dreptunghiul negru", s-a format în schimb. Partidul România Mare, social-democraţii şi conservatorii declară cu toţii că sunt pregătiţi să sprijine cabinetul lui Tăriceanu dacă acesta renunţă la miniştrii lui Băsescu.

De la jumătatea lunii ianuarie, această coaliţie eterogenă a încercat să îl suspende pe Preşedintele Băsescu şi să obţină demisia lui Macovei. Macovei se bucură însă de sprijinul Comisarului UE pentru Justiţie Franco Frattini şi al populaţiei. La sfârşitul lunii februarie, aproximativ 1 000 de români au înfruntat frigul şi ploaia la un miting anti-corupţie organizat la Bucureşti în semn de solidaritate cu ministrul pus la zid.

Macovei este considerată de mulţi ca fiind principalul arhitect al campaniei de combatere a corupţiei care a făcut posibilă aderarea României la UE.

Întrucât foştii aliaţi politici se luptă acum între ei, iar foştii adversari devin tovarăşi ciudaţi, scena politică a României este în haos. La doar câteva săptămâni după aderarea la UE, ruptura din guvern face imposibilă lupta împotriva corupţiei şi continuarea reformelor.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.