Descentralizarea se dovedeşte a fi cea mai mare provocare pentru Kosovo

13/12/2006

Descentralizarea este cel mai mare obstacol cu care s-a confruntat până acum procesul statutului. În ciuda celor aproape zece luni de discuţii asupra chestiunii, nici o soluţie nu se prefigurează.

De Blerta Foniqi-Kabashi şi Igor Jovanovic pentru Southeast European Times – 13/12/06

"Funcţionalitatea şi viabilitatea sunt de fapt cele două criterii [ale descentralizării]", a declarat adjunctul reprezentantului ONU, Albert Rohan. [Arhivă]

De la lansarea discuţiilor asupra statutului, descentralizarea a fost cel mai mare obstacol cu care s-a confruntat acest proces. La sfârşitul negocierilor dintre Belgrad şi Pristina nu fusese găsită nici o soluţie.

În timp ce primele negocieri asupra statutului s-au concentrat asupra chestiunilor tehnice importante pentru stabilitatea pe termen lung a Kosovo -- şi în special asupra drepturilor şi protecţiei minorităţilor kosovare -- reprezentantul ONU pentru discuţiile asupra statutului, Martti Ahtisaari, a reunit părţile pentru primul dialog direct în februarie, pentru a discuta despre descentralizarea administraţiei locale. Descentralizarea este considerată de unii drept o importantă măsură pentru protejarea comunităţilor sârbe kosovare.

Deşi comunitatea internaţională consideră că descentralizarea este esenţială pentru reconcilierea etnică şi dezvoltarea unei societăţi civile în Kosovo, chestiunea continuă să aibă o încărcătură politică. În urma revoltelor care au izbucnit în martie 2004, sârbii kosovari au ajuns la concluzia că viitorul lor depinde de autonomia locală.

Ultima întâlnire asupra acestei chestiuni a avut loc luna trecută la Pristina. Reprezentanţii Grupului de Contact s-au întâlnit cu primarii a zece municipalităţi kosovare pentru a discuta despre acest proces. Echipa de negociere a Kosovo a specificat de la început că se opune descentralizării, temându-se că aceasta va înfiinţa enclave sârbeşti în cadrul Kosovo şi va conduce la o anumită formă de divizare. Grupul de Contact, însă, consideră că procesul respectiv este necesar pentru viitorul provinciei.

Belgradul a propus un plan care ar plasa administraţia centrală a provinciei la nivel municipal şi ar consolida autonomia locală. Planul prevede crearea a 16 noi municipalităţi non-albaneze care ar avea competenţă în domeniul educaţiei, sănătăţii, presei, afacerilor sociale, economiei şi privatizării, justiţiei -- până la nivelul curţii municipale -- şi menţinerii ordinii publice. Municipalităţile sârbe, cu asistenţa Belgradului, trebuie să aibă "legături orizontale" în cadrul provinciei, pentru a exercita competenţe comune, conform propunerii reprezentantului special al ONU Kai Eide. Acestea trebuie să se bazeze de asemenea pe sistemul sârbesc de învăţământ, sănătate şi politică socială.

Şeful misiunii SUA în Kosovo, Tina Kaidanow, a declarat că descentralizarea va fi o parte importantă a eventualului acord asupra statutului Kosovo şi că membrii Grupului de Contact vor sprijini eforturile de implementare a acesteia.

"Pentru o mai bună funcţionare a administraţiei locale, ar trebui să avem primari puternici ai municipalităţilor", a declarat Kaidanow luna trecută. "Autorităţile locale ar trebui să se ocupe de ceea ce are mai multă importanţă pentru nivelul local al populaţiei, iar primarii municipalităţilor ar trebui să se ocupe mai mult de chestiunile care au de-a face cu cetăţenii localităţii respective".

Potrivit adjunctului reprezentantului special al ONU, Albert Rohan, acestea sunt cele două criterii importante pentru înfiinţarea unei noi municipalităţi. "În primul rând, nu putem înfiinţa municipalităţi fictive. Acestea nu pot fi prea mici, altfel nu îşi vor putea gestiona afacerile şi nu vor fi accesibile. Prin urmare, trebuie să existe un minimum de persoane care trăiesc într-o municipalitate, şi anume la nivelul câtorva mii. În al doilea rând, aceasta trebuie să fie destul de compactă, iar persoanele trebuie să trăiască într-o zonă contiguă - nu putem avea două sute aici, două sute acolo. Prin urmare, funcţionalitatea şi viabilitatea sunt de fapt cele două criterii".

Cu toate explicaţiile şi raţionamentele pentru sau împotriva descentralizării provinciei, aceasta rămâne un subiect fierbinte. La sfârşitul lunii trecute, mii de albanezi kosovari au protestat la Pristina -- poliţia ONU fiind nevoită să riposteze cu gaze lacrimogene.

Potrivit lui Gerard Gallucci, administratorul ONU din oraşul divizat Mitrovica, descentralizarea "înseamnă pur şi simplu o guvernare locală puternică în zonele în care localnicii doresc să îşi controleze propriile vieţi, fie că sunt sârbi, fie că sunt albanezi".

"Nu cred, din păcate, că cineva explică acest lucru cuiva de aici, din Kosovo", a declarat el, citat de Vicea Americii.