Ahtisaari nu va propune independenţa imediată a Kosovo

01/11/2006

Propunerea reprezentantului ONU Martti Ahtisaari pentru soluţionarea chestiunii statutului provinciei Kosovo va prezenta o serie de condiţii pe care provincia va fi nevoită să le îndeplinească pentru a obţine independenţa absolută faţă de Serbia.

(Reuters, DPA, AKI, International Herald Tribune, UPI, B92, Makfax - 31/10/06)

Martti Ahtisaari. [Getty Images]

Soluţia pe care reprezentantul ONU pentru discuţiile asupra statutului provinciei Kosovo urmează să o propună la sfârşitul acestei luni presupune un progres treptat către statalitate, potrivit ştirilor publicate marţi (31 octombrie).

Citând un diplomat de la Bruxelles, agenţia germană de ştiri DPA a declarat că planul prevede o perioadă de interimat în cursul căreia provincia va trebui să îndeplinească o serie de criterii care vor duce în cele din urmă la independenţa absolută faţă de Serbia.

Printre aceste condiţii se numără implementarea deplină a supremaţiei legii, precum şi eradicarea corupţiei din instituţiile guvernamentale. Prin îndeplinirea acestor criterii, albanezii kosovari vor dovedi "că sunt pregătiţi să îşi asume responsabilitatea pentru independenţa lor absolută", a menţionat respectivul oficial.

Potrivit surselor, propunerea prevede de asemenea crearea a şase municipalităţi conduse de sârbii kosovari -- al doilea grup etnic din provincie. O nouă constituţie va garanta protecţia drepturilor minorităţilor din Kosovo.

Ahtisaari, fostul preşedinte finlandez care a condus discuţiile sponsorizate de ONU asupra statutului final al Kosovo în ultimele opt luni, a prezentat aceste idei Secretarului General al ONU Kofi Annan în cursul week-end-ului. În continuare, el va prezenta planul său reprezentanţilor celor şase naţiuni din Grupul de Contact pentru Kosovo -- Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Rusia şi Statele Unite -- la o întâlnire care va avea loc în 10 noiembrie.

După ce va primi aprobarea Grupului, el va prezenta propunerea finală echipelor de negociere sârbă şi albaneză kosovară.

Deşi din punct de vedere tehnic continuă să facă parte din Serbia, Kosovo este administrat de ONU de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 din provincie. Majoritatea etnică albaneză a acesteia cere independenţa absolută faţă de Serbia, în timp ce Belgradul insistă că nu poate fi de acord cu mai mult decât "autonomia substanţială".

Negocierile conduse de ONU dintre oficialii sârbi şi albanezi kosovari, lansate la Viena în 20 februarie, nu au reuşit până acum să producă un numitor comun.

Procesul deciderii viitorului statut al Kosovo nu trebuie tergiversat, a declarat marţi reprezentantul SUA pentru discuţiile asupra statutului, Frank Wisner. El s-a aflat la Belgrad pentru întrevederi cu Preşedintele sârb Boris Tadic, Primul Ministru Vojislav Kostunica şi Ministrul de Externe Vuk Draskovic.

"Amânarea poate doar să reducă speranţele celor care trăiesc în Kosovo şi să îi priveze de claritate pe sârbi … Statele Unite cred în continuare că amânarea poate doar să lase în suspans definirea acestei regiuni, iar aceasta are nevoie să închidă porţile către trecut şi să îşi definească viitorul", a adăugat Wisner.

Tot marţi, reprezentantul UE pentru discuţiile asupra statutului, Stefan Lehne, a cerut instituţiilor kosovare să se implice mai serios în procesul soluţionării statutului. În cursul discuţiilor purtate la Pristina cu Preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, Lehne a subliniat de asemenea importanţa implementării standardelor stabilite de comunitatea internaţională pentru Kosovo.