Băsescu consolidează controlul civil al armatei

24/10/2006

După disputele la nivel înalt care au avut ca rezultat suspendarea ministrului român al apărării şi trecerea forţată în rezervă a comandantului armatei, unii avertizează că performanţa armatei ar putea fi afectată dacă autoritatea nu este restabilită.

De Gelu Trandafir, din Bucureşti pentru Southeast European Times – 24/10/06

Preşedintele României Traian Băsescu declară că nu va tolera implicarea politică a armatei. [Getty Images]

Luna trecută, în momentul numirii unui nou comandant al statului major, Preşedintele român Traian Băsescu a promis să ţină armata departe de politică. "Nu voi tolera nici un moment implicarea politică a armatei", a declarat el în cursul ceremoniei de investire a viceamiralului Gheorghe Marin în funcţia de comandat al statului major.

Întrucât dezacordurile dintre membrii coaliţiei de guvernământ s-au propagat şi în instituţiile apărării, conducerea armatei române a devenit puternic divizată.

Predecesorul lui Marin, generalul Eugen Bădălan, se angajase într-o dispută politică aprinsă cu Ministrul Apărării Teodor Atanasiu, de la Partidul Liberal, determinându-l pe preşedinte să avertizeze că există o "ruptură între minister şi armată".

Bădălan s-a opus cererilor lui Atanasiu referitoare la retragerea din Irak, iar Atanasiu a cerut demiterea comandantului armatei deoarece acesta era anchetat în legătură cu un contract militar. În acelaşi timp, ministrul apărării însuşi era investigat pentru presupusa amestecare în politică a serviciului de informaţii al armatei.

În septembrie, preşedintele l-a suspendat pe Atanasiu şi a forţat trecerea în rezervă a lui Bădălan. Cu toate acestea, el l-a felicitat pe Bădălan pentru că i-a ţinut partea în legătură cu cererea neaşteptată a Partidului Liberal de a retrage trupele din Irak. Anumiţi politicieni aveau impresia că "hotărârile de partid pot fi transferate spre executare armatei", a afirmat Băsescu.

Deşi procurorii au decis în cele din urmă să nu înceapă urmărirea penală a lui Atanasiu, Băsescu refuză să revoce decretul de suspendare. Ministrul încearcă să îşi facă dreptate în justiţie, declarând că este pedepsit din cauza opiniilor referitoare la Irak şi deoarece a tulburat "reţeaua de interese care înconjoară ministerul apărării".

Între timp, opoziţia social democrată a cerut numirea unui nou ministru al apărării "capabil să restabilească legăturile dintre armată şi conducerea civilă", cum s-a exprimat fostul preşedinte al comisiei apărării George Maior.

"După decizia nefericită a retragerii trupelor adoptată la sediul unui partid politic, noul ministru ar trebui să fie capabil să se integreze într-un proces decizional normal referitor la politica naţională de securitate", a declarat Maior pentru SETimes la scurt timp după ce Băsescu l-a numit în funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

Iulian Fota, directorul Colegiului Naţional de Apărare, declară că armata nu se confruntă cu o criză. "Planurile de modernizare a armatei sunt o parte foarte rigidă, pe termen lung, a angajamentelor noastre de aderare la NATO. Acestea nu sunt vulnerabile în faţa schimbărilor de comandă la nivel politic sau militar. Bineînţeles, Armata Română ar dori ca politicienii să admită contribuţia sa majoră la aderarea la NATO".

Cu peste 1 000 de soldaţi în Afganistan, Irak şi Kosovo, "este crucial să avem o echipă civil-militară armonizată care să conducă ministerul apărării", declară Fota. "O conducere politică şovăitoare, superficială, ar putea afecta performanţa armatei".