Barroso cere suspendarea extinderii UE după aderarea Bulgariei şi României

26/09/2006

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat luni că procesul extinderii UE ar trebui să fie suspendat după intrarea Bulgariei şi României, pentru a permite blocului să îşi soluţioneze toate problemele instituţionale şi constituţionale.

(AP, Reuters, AFP, BBC, International Herald Tribune, AKI, EUobserver, EUpolitix - 25/09/06; EurActiv - 21/09/06; Fundaţia Bertelsmann - 20/09/06)

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso (dreapta), şi Primul Ministru francez, Dominique de Villepin, ţin o conferinţă comună de presă după întâlnirea de luni (25 septembrie) de la Bruxelles. [Getty Images]

UE nu ar trebui să admită noi membri după Bulgaria şi România înainte de a implementa reformele instituţionale preconizate, a declarat Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso luni (25 septembrie).

El a făcut această declaraţie cu o zi înainte ca CE să prezinte ultimele rapoarte asupra celor două ţări balcanice, care recomandă admiterea acestora în UE la 1 ianuarie 2007.

"Ar fi greşit să admitem alte state membre cu excepţia României şi Bulgariei", a declarat Barroso la conferinţa de presă de la Bruxelles care a urmat întâlnirii cu Primul Ministru francez Dominique de Villepin. "Nu suntem în poziţia să integrăm în continuare Europa fără noi reforme instituţionale. Capacitatea noastră de absorbţie are anumite limite".

Tratatul de la Nisa, semnat de liderii UE la sfârşitul anului 2000, cu peste doi ani înainte ca acesta să intre în vigoare în februarie 2003, obligă Uniunea să aplice reforma instituţională după admiterea celui de-al 27-lea membru.

"Nu putem continua să ne extindem fără să clarificăm problemele instituţionale, modul de votare şi modul de adoptare a deciziilor", a declarat Barroso reporterilor.

Proiectul de tratat constituţional al UE ar fi contribuit la soluţionarea actualelor probleme şi la stabilirea limitelor viitoarelor extinderi, însă acesta a fost respins anul trecut de alegătorii olandezi şi francezi în referendumuri separate.

"Cât de departe putem merge fără ca UE să devină ineficientă?" a întrebat de Villepin, repetând cererea lui Barroso de a suspenda extinderea. "Avem nevoie de principii privind regulile comune înainte de a ne gândi la noi faze de extindere".

Comentariile lui Barroso privitoare la tratatul constituţional au fost făcute la câteva luni după ce liderii UE au convenit în iunie să încerce să soluţioneze actualul impas până la sfârşitul anului 2008.

Potrivit publicaţiei EUobserver din Bruxelles, comisarii UE pentru comunicare şi politică regională, Margot Wallstrom şi Danuta Hubner, se vor întâlni vineri cu aşa-numitul "Grup Amato" pentru discuţii destinate găsirii unei soluţii la blocajul provocat de voturile negative ale olandezilor şi francezilor.

Între timp, ţara cel mai puternic afectată de măsurile destinate soluţionării problemelor instituţionale ale blocului este Croaţia, care, împreună cu Turcia, a început în octombrie discuţiile de aderare la UE cu oficialii de la Bruxelles şi speră să încheie procesul până în 2009.

Reformele care vor permite unei Uniuni Europene extinse să funcţioneze eficient vor presupune probabil o amânare scurtă a aderării Croaţiei. Barroso a menţionat însă luni că ar dori ca ţara să "adere cât mai curând posibil, dacă îndeplineşte toate criteriile".

Confruntându-se cu o lungă agendă de reforme, Turcia nu va încheia probabil negocierile în următorii zece ani.

Printre ţările care speră să adere la UE se numără şi Macedonia, care a primit statutul de candidat oficial în 2005, fără a fi stabilită însă o dată pentru lansarea discuţiilor de aderare, precum şi Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia.