Serbia tergiversează procesul retrocedărilor

06/09/2006

În Serbia, singura ţară din Europa care nu a restituit cetăţenilor săi proprietăţile confiscate de comunişti şi nazişti, aproximativ 500 000 de persoane aşteaptă să îşi primească înapoi proprietăţile

De Georgi Mitev-Shantek pentru Southeast European Times -- 06/09/06

Foştii proprietari au înaintat cereri pentru aproape întreg centrul Belgradului, obstrucţionând investiţiile în această porţiune a capitalei. [AFP]

Cetăţenii sârbi ale căror proprietăţi au fost confiscate de nazişti în timpul celui de-al doilea război mondial -- şi ulterior de comunişti -- au avut termen până în iunie pentru a solicita restituirea bunurilor lor. Potrivit Direcţiei pentru Proprietate, au fost înaintate între 100 000 şi 150 000 de cereri. Reţeaua de Retrocedare, care reuneşte foşti proprietari, estimează că fiecare contact are cel puţin trei cereri, ceea ce înseamnă că direcţia va avea de soluţionat aproximativ 500 000 de cereri.

Potrivit statisticilor anterioare, petiţionarii care trăiesc acum în Statele Unite solicită retrocedarea unor proprietăţi evaluate la 500 mn de USD prin ambasada de la Belgrad.

Statisticile arată că statul a confiscat 726 milioane de metri pătraţi -- sau 20 000 de proprietăţi. Pe lângă acestea au fost confiscate de asemenea titluri de valoare, bilete la ordin, proprietăţi intelectuale şi industriale. Potrivit Legii Denaţionalizării -- care urmează să fie adoptată şi implementată până la sfârşitul anului -- proprietatea trebuie restituită proprietarilor anteriori. Dacă acest lucru este imposibil, trebuie oferite despăgubiri monetare. Reţeaua de Retrocedare informează că proprietăţile vor putea fi restituite în natură în 90% din cazuri.

Slovenia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria au început retrocedarea în urmă cu 15 ani. Bulgaria (1992), Germania (1994), România, Croaţia şi Polonia (1996), Macedonia (1998), Bosnia şi Herţegovina (2000), Muntenegru (2002) şi Albania (2004) au lansat de asemenea proceduri de restituire. Serbia, însă, compilează încă inventare ale proprietăţilor confiscate.

Potrivit unei legi adoptate în luna mai, bisericile şi grupurile religioase îşi vor primi înapoi proprietăţile. Potrivit datelor statului, din toate proprietăţile naţionalizate, aproximativ 3% aparţin bisericilor şi comunităţilor religioase.

Retrocedarea proprietăţii către proprietarii de drept nu reprezintă doar îndreptarea unei greşeli istorice. Atunci când investitorii străini se interesează de achiziţionarea unui teren în oraşele sârbeşti, aceştia întâmpină probleme grave legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Investitorii serioşi nu doresc să cumpere terenuri care, conform actualei legi, pot fi cumpărate pentru 99 de ani, cu riscul ca proprietarul de drept să apară şi să îl revendice. În Belgrad, foştii proprietari au înaintat cereri pentru aproape întreg centrul, obstrucţionând investiţiile din respectiva zonă.

În prezent, 5% din preţul de achiziţie al întreprinderilor de stat sau cu capital social este plasat într-un Fond de Restituire. Fondul are 50 mn de euro. Şeful trezoreriei, Vesna Džinić, consideră că, pentru a finaliza procesul de restituire, Serbia va fi nevoită să cheltuiască între 35 şi 200 de miliarde de euro.