Kostunica declară că problema Kosovo este mai importantă decât aderarea la UE

01/08/2006

Serbia va continua să se opună independeţei provinciei Kosovo chiar dacă acest lucru va dăuna candidaturii la UE, a declarat premierul Vojislav Kostunica pentru un cotidian belgrădean.

(EUobserver, Blic - 01/08/06; AP, Reuters, BBC, CNN, AKI, Radio B92, Beta - 31/07/06)

Premierul sârb Vojislav Kostunica spune că autorităţile de la Belgrad pot fi de acord cu o "autonomie substanţială" însă nu cu independenţa provinciei Kosovo. [Getty Images]

Serbia nu va accepta independenţa ca soluţie pentru problema statutului provinciei Kosovo, chiar dacă acest lucru va dăuna candidaturii acestei ţări la UE, a declarat premierul Vojislav Kostunica într-un interviu publicat luni (31 iulie).

"Serbia va respinge o soluţie care ia Kosovo de lângă Serbia şi, foarte important, va continua să considere Kosovo parte a teritoriului său," a declarat acesta pentru cotidianul belgrădean Danas.

Potrivit lui Kostunica, unele voci din comunitatea internaţională au sugerat că Serbia ar putea renunţa la Kosovo pentru binele candidaturii la UE. Deşi aderarea la UE presupune îndeplinirea anumitor condiţii, printre acestea nu se numără şi "concesiile teritoriale," a arătat premierul.

Din punct de vedere legal încă parte din Serbia, Kosovo se află sub administraţia ONU din iunie 1999, când o intervenţie NATO ce a durat 78 de zile a pus capăt unor luni de lupte între gherilele albaneze din Kosovo şi forţele sârbe acuzate de purificarea etnică a provinciei.

În urma conflictului din 1998-1999 aproximativ 10.000 de albanezi din Kosovo au murit şi 800.000 au fost obligaţi să îşi părăsească gopodăriile. Astăzi în provincie mai trăiesc aproximativ 100.000 de etnici sârbi, în timp ce majoritatea albaneză reprezintă 90% din populaţia de 2 milioane.

Negocierile conduse de ONU pentru determinarea statutului final al provinciei Kosovo -- inlcuzând o întâlnire la nivel înalt pe 24 iulie -- nu au ajuns însă la rezultate semnificative. Cele două părţi rămân pe poziţii diametral opuse, cu albanezii din Kosovo spunând că nu vor accepta nimic altceva în afară de independenţă şi Serbia insistând că va fi de acord doar cu "autonomia substanţială".

Citând diplomaţi occidentali, Reuters a relatat că principalele puteri implicate în procesul de stabilire a statutului nu văd alternative la independenţă, cu supravegherea UE şi NATO în anii ce vor urma.

Trimisul special ONU Marrti Ahtisaari intenţionează, se pare, să informeze Consiliul de Securitate al ONU cu privire la statutul negocierilor în septembrie. Dacă nu se ajunge la un acord, Consiliul de Securitate ar putea impune o soluţie.

"Poziţia Serbiei va fi să reitereze că provincia Kosovo face parte din Serbia," a spus Kostunica. "Acestea nu sunt doar vorbe goale ci o formulare legală şi constituţională."

Însă acesta s-a distanţat de o declaraţie recentă a lui Tomislav Nicolic, adjunctul liderului Partidului Radical Sârb, ultranaţionalist, care a spus că Serbia ar trebui "să lupte pentru Kosovo" în cazul în care provincia obţine independenţa.

"Până acum Serbia a căutat doar argumente legale şi nu forţa," a spus Kostunica. "Aşa aş face şi pe viitor."

Ministrul sârb al Apărării Zoran Stankovic a declarat luni că armata nu se pregăteşte de război în cazul posibilei secesiuni a provinciei Kosovo. "Nu ne gândim la conflicte armate şi nici nu intenţionăm să pregătim forţele armate pentru participarea activă la conflicte armate," a spus ministrul în timpul unei vizite la Novi Sad.

Următoarea rundă de negocieri cu privire la Kosovo, ce va dura două zile, este programată să înceapă pe 7 august şi se va concentra asupra reformelor locale şi drepturilor minorităţilor.