Liderii kosovari albanezi şi sârbi îşi menţin poziţiile la summitul de la Viena

25/07/2006

"Întâlnirea elefanţilor" de luni de la Viena a oferit liderilor kosovari albanezi şi sârbi şansa de a-şi reitera opiniile puternic contrastante referitoare la viitorul provinciei Kosovo.

De Blerta Foniqi, din Viena pentru Southeast European Times – 25/07/06

Preşedintele sârb, Boris Tadic (dreapta), discută cu Primul Ministru sârb, Vojislav Kostunica, în cursul unei conferinţe de presă organizate după runda de discuţii asupra viitorului provinciei Kosovo, desfăşurată luni (24 iulie) la Viena. [Getty Images]

Faza politică a negocierilor asupra statutului provinciei Kosovo a început luni (24 iulie), liderii sârbi şi albanezi kosovari reunindu-se pentru prima lor întâlnire directă. Este prima dată de la intervenţia NATO din 1999 când liderii din ambele părţi se întâlnesc pentru a discuta despre viitorul provinciei Kosovo.

Sesiunea tensionată de o zi de la Viena a pus faţă în faţă cererea majorităţii albaneze kosovare de a obţine independenţa absolută şi opoziţia Serbiei faţă de aceasta. Cei patru lideri -- Preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, Primul Ministru kosovar Agim Ceku, Preşedintele sârb Boris Tadic şi Primul Ministru sârb Vojislav Kostunica -- au ţinut discursuri în care au reiterat poziţiile bine înrădăcinate ale părţilor lor.

Delegaţiile au intrat din părţi opuse ale sălii şi nu au existat strângeri de mână.

"Este evident că poziţiile părţilor rămân mult diferite: Belgradul ar fi de acord cu aproape orice în afara independenţei, în timp ce Pristina nu ar accepta nimic altceva în afara independenţei absolute", a declarat reporterilor reprezentantul ONU pentru discuţiile asupra statutului, Martti Ahtisaari.

Deşi din punct de vedere tehnic încă face parte din Serbia, Kosovo este guvernat de o misiune a ONU din 1999. Majoritatea sa albaneză kosovară sprijină cu fermitate separarea de Serbia, în timp ce Belgradul doreşte să menţină o anumită formă de suveranitate asupra provinciei.

Opt runde de discuţii tehnice au fost purtate între delegaţiile celor părţi, însă nu există indicii ale unui progres decisiv.

"Independenţa provinciei Kosovo este alfa şi omega, începutul şi sfârşitul poziţiei noastre", a declarat Sejdiu în discursul ţinut la întâlnirea de luni. "Dorim să creăm un Kosovo independent, suveran şi democratic pentru toţi cetăţenii".

De asemenea, el i-a asigurat pe sârbii kosovari că vor fi reprezentaţi în mod corect şi le-a cerut să pună capăt boicotului instituţiilor kosovare. Boicotul, a afirmat el, reflectă mai mult presiunile de la Belgrad decât poziţia sârbilor kosovari.

"Sârbii sunt bineveniţi în instituţiile noastre şi vor fi bineveniţi întotdeauna", a adăugat Sejdiu.

La rândul său, Tadic a cerut găsirea unei soluţii de compromis. Doar o soluţie de acest fel "ar avea un sens real şi viabil şi ar putea primi sprijinul sârbesc", a declarat el. El a afirmat de asemenea că trebuie să se ajungă la un acord cu privire la descentralizare şi protecţia patrimoniului religios şi cultural, afirmând că este "o chestiune morală şi politică de importanţă extremă".

Kostunica a afirmat că Serbia nu ar putea accepta pierderea a 15% din teritoriul său, dar că ar accepta să acorde "autonomie substanţială" provinciei Kosovo. Conform acestei propuneri, Belgradul ar menţine controlul asupra politicii externe, controlul graniţelor şi al altor domenii importante, acordând provinciei Kosovo autoritate asupra majorităţii problemelor de zi cu zi.

"Ideea creării unui nou stat pe teritoriul Serbiei este periculoasă", a afirmat Kostunica.

Ceku a exclus însă orice altceva decât independenţa, declarând că această chestiune nu este negociabilă. "Suntem încrezători că Kosovo este un stat; un stat democratic, viabil şi funcţional. Ne-am prezentat la întâlnire pentru a obţine sprijinul internaţional pentru statul nostru", a afirmat Ceku, un fost comandant al Armatei de Eliberare a Kosovo.