CIJ deliberează în procesul de genocid dintre BiH şi Serbia-Muntenegru

11/05/2006

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a intrat marţi în deliberări asupra procesului pentru genocid intentat de Bosnia şi Herţegovina împotriva Serbiei-Muntenegrului.

De Davor Konjikusic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 11/05/06

Procesul pentru genocid a avut loc la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. [Getty Images]

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga deliberează acum în ceea ce experţii numesc "cel mai dificil caz" al curţii. Procesul pentru genocid intentat de Bosnia şi Herţegovina (BiH) împotriva Serbiei-Muntenegrului este primul caz în care o ţară întreagă este acuzată de genocid.

Cei 16 judecători ai CIJ au intrat în deliberări marţi (9 mai). Aceştia trebuie să decidă în primul rând dacă au jurisdicţie asupra cazului. Dacă CJI decide să continue, verdictul nu va putea fi emis înainte de câteva luni.

BiH cere compensaţii pentru pierderile de vieţi şi proprietăţi din timpul conflictului din 1992-1995, când aproximativ 200 000 de persoane au fost ucise şi sate şi oraşe musulmane întregi au fost devastate. Deşi nu au fost menţionate cifre exacte, Serbia ar putea fi obligată să plătească miliarde de dolari dacă va fi găsită vinovată.

Avocaţii Serbiei-Muntenegrului susţin că acuzaţiile sunt exagerate. Aceştia neagă de asemenea jurisdicţia curţii, menţionând că, la momentul intentării procesului, Iugoslavia nu făcea parte din ONU.

"Întreaga idee de a pune la îndoială autoritatea curţii provine din faptul că am devenit membri ai ONU în anul 2000 şi am semnat Convenţia privitoare la Genocid de-abia în 2001. Există două implicaţii ale acestui lucru: faptul că înaintea acestei date nu eram membri ONU, şi prin urmare nu putem fi judecaţi de această curte, întrucât doar membrii ONU, cu puţine excepţii care nu sunt aplicabile aici, pot apărea în faţa acestei instanţe", a declarat Vladimir Djeric, un membru al echipei juridice a Serbiei-Muntenegrului.

Unul din principalele argumente ale echipei Serbiei-Muntenegrului este decizia CJI din decembrie 2004 de a respinge procesul intentat de Serbia-Muntenegru împotriva NATO. Curtea a menţionat că în 1999, când a fost intentat procesul, fosta Iugoslavie nu era membră NATO.

BiH declară că Serbia pretinde că este succesoarea de drept a federaţiei iugoslave scindate şi că nu poate invoca legitimitatea după bunul ei plac.

În timpul pledoariilor din cadrul procesului, Serbia nu a negat că BiH este o victimă a atrocităţilor, dar a declarat că statul sârb nu este responsabil pentru acţiunile comise înaintea revoluţiei democratice din 2000.

"Nu am dorit niciodată să apărăm regimul deplorabil al lui Slobodan Milosevic, căruia toţi reprezentanţii aflaţi în faţa d-voastră la acest proces i s-au opus", a declarat judecătorilor reprezentantul-şef al Serbiei, Radoslav Stojanovic.

Cu toate acestea, BiH continuă să susţină că uciderea, terorizarea şi expulzarea musulmanilor a fost planificată, organizată şi finanţată de Belgrad şi că s-a stabilit un model de comportament echivalent genocidului.

"Acumularea crimelor individuale -- repetarea îngrozitoare a actelor malefice -- devine în cele din urmă, în mod evident, crima imensă a genocidului", a declarat avocatul american Thomas Franck, care deţine funcţia de consilier al BiH.

Croaţia a intentat de asemenea un proces de genocid Serbiei-Muntenegrului, dar acesta nu se află încă în faza de audieri.