Disputa asupra Golfului Piran continuă să afecteze relaţiile croato-slovene

06/03/2006

Croaţia şi Slovenia se străduiesc încă să ajungă la un acord în disputa asupra frontierei maritime din Golful Piran. Dacă discuţiile directe nu vor produce un acord, problema ar putea ajunge în faţa unei curţi internaţionale.

De Kristina Cuk, din Zagreb pentru Southeast European Times -- 06/03/06

"Croaţia trebuie să identifice condiţiile necesare pentru stabilirea unor relaţii bune şi stabile cu Slovenia, iar solicitarea unei soluţii internaţionale reprezintă, probabil, singura cale optimă", a declarat Primul Ministru Ivo Sanader. [Getty Images]

După mai mult de un deceniu, Croaţia şi Slovenia continuă să aibă probleme în a soluţiona disputa asupra unei secţiuni a Mării Adriatice care leagă ambele ţări. Frontiera maritimă din Golful Piran -- cunoscut de croaţi drept Golful Savudria -- rămâne nedeterminată, iar asupra drepturilor de pescuit apar periodic controverse.

Problema este o moştenire a epocii iugoslave, în timpul căreia nu a fost clar demarcată frontiera maritimă. Deşi liderii croaţi şi sloveni au semnat un acord în 2001, acesta s-a lovit de opoziţia populaţiei croate şi nu a mai fost ratificat de parlament.

În toamna anului trecut, guvernul Sloveniei a înfiinţat în largul coastei o zonă ecologică, determinând autorităţile de la Zagreb să reclame încălcarea suveranităţii ţării. Potrivit primului ministru sloven, Janez Jansa, ţara sa are drepturi depline asupra apelor teritoriale care se întind până la 12 mile de coasta naţională şi acces liber la apele internaţionale.

Cu toate acestea, Zagrebul a respins cu fermitate aceste pretenţii. "Nu vom permite pescarilor sloveni să pescuiască în partea croată a Golfului Piran", a declarat Primul Ministru Ivo Sanader, adăugând că guvernul său "va face orice pentru a evita incidentele".

Croaţia declară că va solicita arbitraj internaţional sau va înainta cazul la Curtea de Justiţie de la Haga sau la Curtea de Drept Maritim de la Hamburg.

"Slovenia nu poate fi duşmanul Croaţiei, dimpotrivă, Slovenia este un aliat natural deoarece ambele [ţări] s-au desprins din Iugoslavia. "Croaţia trebuie să identifice condiţiile necesare pentru stabilirea unor relaţii bune şi stabile cu Slovenia, iar solicitarea unei soluţii internaţionale reprezintă, probabil, singura cale optimă", a declarat Sanader.

Preşedintele Sloveniei, Janez Drnovsek, declară că ambele părţi ar trebui să încerce să ajungă la un acord prin discuţii directe, dar să solicite recurs internaţional în cazul unui eşec al acestui proces. Problema ar trebui rezolvată înainte de 2008, când Slovenia va prelua preşedinţia Uniunii Europene, afirmă acesta.

Faptul că Slovenia este membră a Uniunii Europene iar Croaţia un candidat la aderare conferă controversei o dimensiune suplimentară. Mizând pe faptul că Zagrebul are nevoie de sprijinul ţării vecine, oficialii sloveni au sugerat că drepturile de pescuit în Golful Piran au legătură cu regulamentele UE şi au acuzat Croaţia că întârzie să satisfacă cerinţele UE în acest domeniu.

"Relaţiile croato-slovene nu pot afecta negocierile Croaţiei cu Uniunea Europeană", insistă Sanader.

În luna februarie, Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, a declarat că soluţionarea problemei depinde de cele două ţări, nu de Bruxelles. Deşi Comisia Europeană (CE) poate oferi asistenţă în procesul de negociere, aceasta nu are o soluţie şi nu poate emite o judecată în această privinţă.

"Suntem convinşi că un regim de pescării cu funcţionare adecvată ar putea reduce semnificativ numărul incidentelor. Cu toate acestea, cele două ţări trebuie să identifice o soluţie împreună", a adăugat acesta.