Şeful NATO speră că Mladic şi Karadzic vor fi arestaţi până la sfârşitul anului 2006

10/01/2006

Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut luni Bosniei şi Herţegovinei şi Serbiei-Muntenegrului să îi aresteze pe inculpaţii pentru crime de război fugari Radovan Karadzic şi Ratko Mladic până la sfârşitul acestui an, astfel încât acestea să poată stabili relaţii mai strânse cu Alianţa.

(Reuters, Beta - 09/01/06; Reuters - 03/01/06; AP, Washington File - 30/12/05)

"Sper sincer că 2006 este anul în care Serbia-Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina vor îndeplini criteriile Parteneriatului pentru Pace [al NATO]. Termenul a fost depăşit de mult", a afirmat şeful NATO, Jaap de Hoop Scheffer. [AFP]

Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi-a exprimat luni (9 ianuarie) speranţa că Bosnia şi Herţegovina (BiH) şi Serbia-Muntenegru vor putea începe să strângă relaţiile cu Alianţa în acest an.

"Sper sincer că 2006 va fi anul în care Serbia-Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina vor putea îndeplini criteriile de aderare la Parteneriatul pentru Pace (PpP) al NATO", a declarat de Hoop Scheffer luni, la o tradiţională recepţie pentru presă organizată cu ocazia Anului Nou. Descriind intrarea celor două ţări în program ca fiind "într-adevăr foarte importantă" şi " de mult timp necesară", el a subliniat faptul că acestea trebuie să îndeplinească întâi condiţiile.

Înfiinţat în 1994, programul PpP permite NATO să stabilească relaţii politice şi militare mai strânse cu naţiunile non-membre şi este un prim pas major către aderarea la Alianţă. Zece din cele 30 de ţări care au semnat acorduri PpP cu Pactul de la lansarea programului au devenit membri NATO, a menţionat Reuters într-un articol publicat luni.

Principala condiţie impusă de Alianţă pentru admiterea BiH şi Serbiei-Muntenegrului în programul PpP este cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII), inclusiv arestarea suspecţilor de crime de război. Comunitatea internaţională cere în mod special capturarea şi predarea principalilor doi inculpaţi urmăriţi de tribunal -- fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic şi comandantul său militar, Ratko Mladic.

Karadzic şi Mladic se ascund de zece ani deja. Aceştia au fost inculpaţi de TPII pentru presupusa implicare în crimele de război comise în timpul conflictului din 1992-1995 din BiH. Amândoi sunt acuzaţi de genocid pentru presupusele roluri jucate în asediul de 43 de luni al oraşului Saraievo şi în masacrul din 1995 de la Srebrenica.

Se crede că Karadzic se ascunde în partea de est, controlată de sârbi, a BiH, iar Mladic se pare că s-ar afla în Serbia.

UE, care a început în octombrie discuţiile asupra Acordului de Stabilizare şi Asociere cu Serbia-Muntenegru, a avertizat luna trecută Belgradul că negocierile ar putea fi suspendate în orice moment din cauza lipsei de cooperare cu eforturile de a-i aduce pe fugari -- şi în special pe Mladic -- în faţa justiţiei.

Ministrul Apărării din Serbia-Muntenegru, Zoran Stankovic, a recunoscut la sfârşitul anului trecut că armata ţării nu s-a supus ordinelor de a-l căuta pe fugar. Câteva zile mai târziu, el a dezvăluit de asemenea faptul că Mladic a continuat să primească pensie până în noiembrie.

"Nu există nici o ţară în NATO sau UE care să permită unui criminal de război inculpat să circule în libertate pe teritoriul acelui stat", a declarat în noiembrie Subsecretarul de Stat al SUA pentru Afaceri Politice Nicholas Burns. "Mladic este în libertate de zece ani şi timp de opt ani a fost protejat întru totul de statul sârb, de armata sârbă, prin propriul lor accept", a adăugat el.