Un important proces pentru crime de război se desfăşoară în Serbia

28/12/2005

Procesul celor şase bărbaţi acuzaţi de crime de război comise în oraşul bosniac Zvornik în 1992 reprezintă primul caz transferat de curtea ONU unui tribunal din Serbia.

De Davor Konjikusic, din Belgrad pentru Southeast European Times – 28/12/05

Procesul din Zvornik a fost transferat de Haga curţii speciale pentru crime de război din Belgrad. [Arhivă]

Procesul primului caz transferat de tribunalul ONU pentru crime de război unei curţi sârbeşti a fost lansat la sfârşitul lunii noiembrie. Şase persoane sunt judecate în ceea ce mulţi consideră a fi un test crucial al capacităţii justiţiei sârbe de a soluţiona cazuri de crime de război.

Branko Grujic, fostul primar de 61 de ani al oraşului bosniac Zvornik din nord-est, a fost acuzat în legătură cu uciderea a cel puţin 22 de musulmani şi expulzarea altor 1 822 în 1992. Împreună cu acesta sunt acuzaţi fostul comandant al apărării teritoriale Branko Popovic, de 57 de ani, şi patru membri ai unităţii paramilitare Viespile Galbene -- Dragan Slavkovic, de 43 de ani, Ivan Korac, de 33 de ani, Sinisa Filipovic, de 31 de ani, şi Dragutin Dragicevic, de 35 de ani. Toţi au pledat nevinovaţi.

Potrivit actului de inculpare, Grujic şi Popovic nu au împiedicat campania de asasinate, violuri şi alte abuzuri lansată de Viespile Galbene împotriva civililor musulmani după cucerirea oraşului Zvornik, oraş mixt din punct de vedere etnic, de către forţele sârbe, în aprilie 1992. Conducerea locală a Partidului Democrat Sârb, ajutată de forţele paramilitare, a întreprins o campanie sistematică de deportări şi confiscări de proprietăţi împotriva populaţiei musulmane din oraş şi satele învecinate.

Grujic, care a declarat jurnaliştilor după epurarea etnică din Zvornik că "nu a existat niciodată vreo moschee în oraş", a afirmat în depoziţia sa că nu ştia de abuz. Grujic a afirmat că în calitate de preşedinte al administraţiei municipale interimare a aflat doar după două sau trei zile faptul că oamenii fuseseră selecţionaţi şi că poliţia din Zvornik i-a declarat că aceştia vor fi eliberaţi pentru a pleca în Serbia.

Martorii din acest caz beneficiază de protecţie în conformitate cu condiţiile impuse de tribunalul de la Haga. Identitatea unora va fi protejată în timpul procedurilor de judecată prin înlocuirea numelor lor cu iniţiale. Este o practică aplicată în Serbia pentru prima dată. Principala temere a curţii este posibilitatea ca jurnaliştii să dezvăluie identitatea martorilor protejaţi, cum s-a întâmplat recent în Croaţia. Au fost stabilite pedepse pentru oricine va face acest lucru.

"Situaţia din Bosnia şi Herţegovina (BiH) este încă destul de serioasă şi tensionată şi este greu să ne aşteptăm ca cineva care depune mărturie despre tot ce ştie … să se poată întoarce în BiH şi să se poată mişca liber acolo", a declarat Mehmed Pragan, un jurnalist de la cotidianul Slobodna Bosna, citat de presa sârbă.