Inculpatul pentru crime de război Ante Gotovina a fost arestat

08/12/2005

După mai mult de patru ani pe fugă, unul dintre principalii inculpaţi urmăriţi de tribunalul ONU pentru crime de război, Ante Gotovina din Croaţia, a fost arestat şi va fi transferat joi la Haga.

(Diverse surse - 08/12/05; 21/12/04)

Generalul fugar în rezervă Ante Gotovina a fost arestat în Insulele Canare la sfârşitul zilei de miercuri. [Arhivă]

Generalul croat în rezervă Ante Gotovina a fost arestat pe teritoriul Spaniei, în Insulele Canare, în seara zilei de miercuri (7 decembrie), a anunţat joi la Belgrad procurorul ONU pentru crime de război Carla del Ponte. Acesta va fi transferat la tribunalul de la Haga la sfârşitul zilei de joi, a declarat del Ponte.

La câteva momente după anunţ, comandantul NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a salutat arestarea acestuia la Bruxelles. "Arestarea lui Gotovina reprezintă veşti bune pentru lume. Aducerea în faţa justiţiei a persoanelor necondamnate încă, dar acuzate de crime foarte grave, de cele mai grave crime, sunt veşti bune. Sunt veşti bune şi cred că, într-adevăr, sunt veşti bune şi pentru Croaţia."

Gotovina a fost unul dintre principalii trei fugari urmăriţi pentru crime de război după conflictele din Balcani din anii 1990, alături de fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic şi comandantul său militar, Ratko Mladic. Gotovina s-a ascuns din iunie 2001, la scurt timp după ce Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) l-a inculpat pentru presupusa sa implicare în atrocităţile comise împotriva sârbilor din Krajina la finalul conflictului din 1991-1995 din Croaţia.

Croaţia a lansat în 4 august 1995 o ofensivă militară cu numele de cod Operaţiunea Furtuna, pentru a redobândi controlul asupra regiunii Krajina, care fusese capturată de separatiştii sârbi în 1991. În cadrul operaţiunii de mai multe zile şi acţiunilor următoare care au durat până în 15 noiembrie 1995, Gotovina a fost comandantul zonei operative Split a Armatei Croate. În această calitate, el a comandat şi a controlat de jure şi de facto toate forţele croate desfăşurate în cadrul Operaţiunii Furtuna în partea sudică a regiunii Krajina, potrivit declaraţiei procurorilor ONU din actul de inculpare amendat împotriva lui Gotovina, făcut public în martie 2004.

Actul de inculpare aduce împotriva acestuia patru capete de acuzare pentru crime împotriva umanităţii şi trei capete de acuzare pentru încălcarea legilor sau principiilor de război, pentru persecuţii, omoruri, jefuirea proprietăţilor, distrugere deliberată a unor oraşe şi sate, deportări şi alte acte inumane comise în timpul operaţiunii. TPII îl consideră pe Gotovina responsabil pentru aceste crime, inclusiv pentru uciderea nejustificată a cel puţin 150 de sârbi din regiunea Krajina. Potrivit surselor, aproximativ 200 000 de sârbi din regiunea Krajina au fost strămutaţi în urma ofensivei Armatei Croate şi a acţiunilor următoare.

Potrivit procurorilor ONU, Gotovina -- acţionând individual sau împreună cu alţii, printre care se numără Ivan Cermak, Mladen Markac şi fostul preşedinte croat Franjo Tudjman -- a participat la acţiunea criminală comună al cărei scop era înlăturarea permanentă prin forţă a populaţiei sârbe din regiunea Krajina. În cadrul acestei acţiuni, Gotovina "a planificat, instigat, ordonat, comis sau a fost complice la planificarea, pregătirea şi executarea" presupuselor crime. Procurorii declară de asemenea că, deşi ştia sau avea indicii că subordonaţii săi urmau să comită atrocităţile enumerate în actul de inculpare, sau o făcuseră deja, Gotovina nu a luat măsurile necesare pentru prevenirea producerii acestor acte sau pentru a-i pedepsi pe făptaşi. În plus, acesta nu şi-a îndeplinit îndatoririle legate de restabilirea şi asigurarea ordinii şi siguranţei publice în regiune, inclusiv în capitala Knin şi municipalităţile din împrejurimi.

Gotovina s-a născut în 12 octombrie 1955 pe insula croată Pasman, în municipalitatea Zadar. Soldat de profesie şi fost legionar francez cu grad de caporal şef, acesta s-a întors în Croaţia în iunie 1991 pentru a se alătura Corpului Naţional de Gardă în postul de şef al operaţiunilor şi instrucţiei din Brigada 1. Între februarie şi aprilie 1992, Gotovina a fost comandantul adjunct al Unităţii Speciale a Statului Major al Armatei Croate, fiind ulterior membru al Consiliului Croat de Apărare timp de şase luni. În octombrie 1992, acesta a fost numit Comandant al Zonei Operative Split a Armatei Croate, denumită ulterior Districtul Militar Split, şi a rămas în această funcţie până în martie 1996. Între timp, Gotovina a fost promovat de la rangul de general de brigadă la general-maior şi ulterior la general-colonel.

În martie 1996, Tudjman, preşedintele Croaţiei de la acea vreme, l-a numit pe Gotovina în funcţia de Comandant al Inspectoratului Croat al Armatei. Stipe Mesic, care a câştigat alegerile prezidenţiale în februarie 2000, l-a destituit pe Gotovina din armată în data de 29 septembrie a acelui an.

Într-un raport al Consiliului de Securitate al ONU din 23 noiembrie 2004, del Ponte a afirmat că fostul general a dispărut în iunie 2001, după ce autorităţile croate l-au informat că există un act de inculpare sigilat împotriva sa.

După dispariţia lui Gotovina, locaţia acestuia a devenit subiectul speculaţiilor şi controverselor. Exercitând presiuni asupra Zagrebului pentru arestarea şi predarea fugarului către TPII, del Ponte a insistat că acesta a fost văzut în Croaţia în nenumărate ocazii. Del Ponte a susţinut de asemenea că acesta este ajutat să eludeze justiţia de "o reţea de sprijin bine organizată, infiltrată inclusiv în structurile de stat".

Oficialii croaţi, care, cu diferite ocazii, au făcut apel la Gotovina în mod public să se predea tribunalului, au susţinut că acesta a fugit din ţară, dar au promis că va fi arestat dacă va fi găsit.

Presa din februarie 2004 sugera că Gotovina ar fi trăit nestingherit în sud-estul Franţei. După cei şase ani de serviciu în Legiunea Străină Franceză, acesta a obţinut cetăţenia franceză în 1979. După aceea, Gotovina a locuit, potrivit relatărilor, în oraşele Nisa şi Aix-en-Provence din sudul Franţei şi a călătorit mult către destinaţii din America de Sud şi alte părţi ale lumii.

"Acesta se bucură de protecţia mafiei, chiar a persoanelor puternice pe plan local. Poate să trăiască fără a fi nevoit să se ascundă; poate chiar să plece din ţară fără a întâmpina probleme majore", scria cotidianul francez <i>Le Monde</i>, citând un raport al agenţiei de informaţii franceze DST din octombrie 2003. Cu toate acestea, cotidianul a remarcat că rapoartele anterioare care sugerau că fugarul s-ar afla în Corsica, Marsilia sau alte locaţii din Franţa s-au dovedit a fi false.

În data de 11 octombrie 2004, Uniunea Europeană a adoptat o ordonanţă care îngheţa "toate fondurile şi resursele economice care aparţin sau sunt deţinute" de principalii trei inculpaţi urmăriţi de TPII -- Karadzic, Mladic şi Gotovina.