Evreii croaţi solicită despăgubiri pentru bunurile confiscate

22/11/2005

Croaţia ia măsuri pentru rezolvarea problemei spinoase a despăgubirii evreilor expatriaţi ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimurile ustaş şi comunist din secolul trecut.

De Kristina Cuk, din Zagreb pentru Southeast European Times -- 22/11/05

Ministrul croat al Justiţiei, Vesna Skare-Ozbolt, declară că despăgubirile trebuie să aibă loc indiferent de aspiraţiile europene ale Croaţiei.

Evreii croaţi expatriaţi care şi-au pierdut proprietăţile în cursul a două regimuri succesive ar putea primi despăgubiri, întrucât Zagrebul depune eforturi pentru soluţionarea acestei probleme. Suma totală a despăgubirilor ar putea atinge 20 mn de euro.

În luna octombrie, ambasadorul special pentru probleme legate de Holocaust al Departamentului de Stat al SUA, Edward B. O’Donnell, s-a aflat la Zagreb pentru consultaţii. Acesta a declarat că administraţia de la Washington este pregătită să negocieze un acord bilateral care să plaseze cetăţenii americani în sfera de acţiune a Legii croate a Retrocedării din 1996.

În 1941, regimul ustaş din Croaţia -- un regim marionetă al Germaniei naziste -- a ordonat evreilor croaţi să îşi declare proprietăţile, inclusiv locuinţele, apartamentele, conturile bancare şi valorile personale, precum bijuteriile. Averile au fost ulterior confiscate şi, în multe cazuri, cedate membrilor minorităţii germane din Croaţia, cunoscuţi drept Volksdeutscheri.

După încheierea războiului, proprietăţile au fost naţionalizate de guvernul comunist.

Pe măsură ce Croaţia progresează în drumul de aderare la Uniunea Europeană, aceasta este supusă presiunii de a soluţiona disputele privitoare la retrocedare cu o serie de ţări membre ale blocului, printre care se numără Italia, Germania, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia. Zagrebul a purtat deja negocieri cu Austria pentru despăgubirea Volksdeutscher-ilor expulzaţi din Croaţia în 1945. La rândul său, acest lucru a adus în atenţie problema despăgubirii evreilor, din moment ce unii germani exilaţi au pierdut proprietăţi care aparţineau iniţial evreilor croaţi.

Potrivit istoricului Ivo Goldstein din Zagreb, numărul evreilor care solicită despăgubiri nu ar trebui să fie prea mare. Dar, adaugă acesta, procesul ar trebui să înceapă cu cazurile din 1941, când au fost confiscate primele proprietăţi.

Dacă guvernul croat acceptă solicitările, acesta va fi nevoit să restituie bunurile sub formă de proprietate imobiliară sau să ofere despăgubiri băneşti. Un obstacol major este faptul că multe proprietăţi au fost transformate în apartamente rezidenţiale, case, păduri, complexe forestiere sau agricole sau birouri. Potrivit surselor, clădirea ambasadei Ucrainei, de exemplu, aparţine unei familii evreieşti expatriate din Argentina.

Ministrul croat al Justiţiei, Vesna Skare-Ozbolt, declară că despăgubirile trebuie să aibă loc indiferent de aspiraţiile europene ale Croaţiei. Aceasta a reprezentat o problemă pentru mai mult de jumătate de secol, declară ea, şi nu poate fi evitată la nesfârşit, chiar dacă soluţionarea ei se dovedeşte a fi complicată.