România va consolida clădirile ameninţate cutremure

13/05/2005

România este extrem de expusă activităţii seismice, însă multe din structurile sale urbane sunt incapabile să reziste unui cutremur puternic. Cu ajutorul Băncii Mondiale, autorităţile speră să soluţioneze problema înainte ca dezastrul să lovească.

De Răzvan Amariei, din Bucureşti pentru Southeast European Times – 13/05/05

Patruzeci de blocuri şi instituţii publice care urmează să fie consolidate în acest an se află în centrul Bucureştiului. [AFP]

Între 1992 şi 2000, peste 3 400 de clădiri din România au fost examinate de experţii în construcţii care au evaluat rezistenţa acestora la cutremure. Experţii au plasat 578 de clădiri în categoria cu cel mai ridicat risc seismic, ceea ce înseamnă că acestea se pot prăbuşi într-un cutremur care măsoară mai mult de 6,0 pe scara Richter.

Majoritatea clădirilor cu risc ridicat sunt blocuri de apartamente, iar unele găzduiesc restaurante, teatre şi magazine. În plus, nu mai puţin de 67 de spitale din 55 de oraşe-- printre acestea, trei dintre cele patru spitale de urgenţă din Bucureşti -- se află pe listă. Din această cauză, mulţi se întreabă unde vor fi tratate victimele în caz de catastrofă majoră. În Timişoara, unul din cele mai mari oraşe din România, printre clădirile aflate în pericol se numără nu doar cinci spitale ci şi sediul departamentului de pompieri şi al inspectoratului pentru situaţii de criză.

Vulnerabilitatea României faţă de activitatea seismică face ca problema să fie în mod special urgentă. "Potrivit prognozelor noastre, următorul mare cutremur -- măsurând peste 6,5 -- va avea loc în România în următorii doi sau trei ani", a declarat Gheorghe Mărmureanu, şeful Institutului de Fizica Pământului din Măgurele. Expertul Băncii Mondiale Gabriel Ioniţă a declarat, fiind citat de cotidianul Gardianul, că Bucureştiul este "capitala europeană cea mai expusă la pagube seismice şi unul dintre primele zece mari oraşe din lume aflate în pericol din cauza cutremurelor".

Peste 1 000 de persoane au murit în capitală în timpul seismului din 1977, când zeci de blocuri construite înainte de cel de-al Doilea Război Mondial s-au prăbuşit. Specialiştii consideră că 17 000 de persoane care trăiesc în aşa-numitele clădiri cu "cercul roşu " -- numite astfel după un indicator care era plasat pe structurile care ameninţau să se prăbuşească -- sunt în pericol.

În ultimii 13 ani, guvernul a tot promis că va lua măsuri. Dar până acum au fost consolidate doar 26 de clădiri cu un grad ridicat de pericol -- mai puţin de una din 20. În acest an, autorităţile au alocat banii necesari pentru alte 47 de consolidări, dintre care 40 sunt în centrul Bucureştiului. Guvernul declară că până la sfârşitul anului viitor vor începe lucrările la restul de 500 de clădiri.

"Pentru consolidarea tuturor clădirilor de pe listă sunt necesari aproximativ 150 mn de euro", a declarat Ministrul Lucrărilor Publice Laszlo Borbely. Un împrumut de 155 mn de euro din partea Băncii Mondiale urmează să acopere cea mai mare parte a costurilor.

Proprietarii clădirilor periclitate ar trebui de asemenea să contribuie. Prin lege, bugetul public poate oferi sprijin doar pentru familiile cu un venit lunar de sub 165 de euro. Ceilalţi trebuie să-şi plătească partea în decurs de 25 de ani, în rate fără dobândă. Multe persoane ezită să plătească, în ciuda pericolului constant cu care se confruntă.