Croaţia se confruntă cu presiuni crescânde pentru predarea unui acuzat de crime de război către Haga

07/03/2005

Croaţia mai are numai câteva zile la dispoziţie pentru a preda un important acuzat de crime de război către tribunalul UE pentru crime de război, a declarat comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, avertizând că dacă acest lucru nu se va întâmpla se va ajunge la amânarea negocierilor de aderare.

(The Guardian - 07/03/05; HINA - 06/03/05; AFP, BBC Monitoring - 05/03/05; Reuters, EurActiv - 04/03/05)

Generalul Ante Gotovina, care se ascunde din calea justiţiei, trebuie arestat în următoarele zece zile pentru ca negocierile de aderare la UE să înceapă la timp. [File]

Termenul limită pe care Croaţia îl avea la dispoziţie pentru a-şi demonstra deplina cooperare cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (ICTY) se apropie rapid, a spus comisarul UE pentru extindere Olli Rehn. Într-un interviu publicat de cotidianul croat <I>Jutarnji List</I> sâmbătă (5 martie), Rehn a avertizat că negocierile de aderare nu vor începe la 17 martie, cum era planificat, dacă generalul în rezervă Ante Gotovina nu este predat către Haga.

"Sper că [autorităţile] vor reuşi să îşi atingă scopul de a-l localiza şi transfera pe Gotovina, pentru a putea începe negocierile la timp," a spus Rehn. "Însă timpul este scurt şi trebuie să facă tot ce se poate în timpul rămas."

Gotovina, în vârstă de 49 de ani, este unul dintre cei mai căutaţi trei acuzaţi ai tribunalului. Acesta a fost acuzat de crime de război comise de trupe aflate sub comanda sa spre sfârşitul conflictului din 1991-1995 din Croaţia, inclusiv uciderea a cel puţin 150 de sârbi din Krajna şi expulzarea altor zeci de mii. Fost membru al Legiunii Străine franceze, Gotovina a fost de asemenea condamnat în Franţa pentru şantaj, jefuirea unei bănci şi răpire.

Generalul se ascunde de aproape patru ani. ICTY şi alţi oficiali occidentali sunt de părere că acesta este protejat de o reţea de suporteri, inclusiv oficiali de rang înalt.

În decembrie lideri din UE şi-au dat acordul pentru începerea negocierilor de aderare cu Croaţia pe 17 martie, însă cu condiţia predării lui Gotovina către ICTY.

Autorităţile croate spun că şi-au intensificat eforturile de a-l prinde pe fugar în ultimele săptămâni, însă continuă să insiste asupra faptului că acesta nu se află în ţară. Citând surse diplomatice din cadrul UE, Reuters a relatat vineri că Croaţia a propus o înţelegere câtorva state membre care îi susţin candidatura.

"Croaţii sugerează să se înceapă negocierile chiar dacă ICTY nu certifică faptul că aceştia au cooperat pe deplin," a citat Reuters un diplomat care a dorit să rămână anonim. "În schimb, UE ar putea trimite o echipă de monitorizare care să îşi aibă biroul la Ministerul Justiţiei, se presupune, şi care să poată verifica dacă guvernul croat spune adevărul atunci când declară că nu a putut face mai mult."

Însă Rehn şi majoritatea oficialilor europeni par să fie de acord cu procurorul-şef pentru crime de război, Carla del Ponte, care a spus UE luna trecută că Gotovina ar putea fi prins. Autorităţile croate ar fi putut să îl aresteze până acum dacă ar fi avut voinţa politică de a face acest lucru, a spus aceasta.

Joi este programat ca ambasadorii UE să discute statutul candidaturii Croaţiei la UE. Miniştrii de externe ai statelor membre UE sunt aşteptaţi să ia o decizie finală cu privire la începerea negocierilor conform planului odată ce vor primi o nouă evaluare de la del Ponte.

Într-un interviu acordat prin telefon agenţiei de ştiri HINA, purtătoarea de cuvânt a lui del Ponte a sugerat că nimeni nu se poate aştepta ca procurorul să confirme faptul că această ţară a îndeplinit condiţiile atât timp cât Gotovina nu este arestat. "În ceea ce priveşte tribunalul, ceea ce trebuia făcut pentru a demonstra o cooperare deplină nu s-a făcut încă," a spus Florence Hartmann.