Preşedintele sârb vizitează provincia Kosovo

14/02/2005

În prima zi a vizitei sale în Kosovo, Preşedintele sârb Boris Tadic a făcut apel la reconciliere şi la încetarea urii şi distrugerii, solicitând în acelaşi timp comunităţii internaţionale garanţii suplimentare pentru sârbii din provincie.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times – 14/02/05

Preşedintele sârb Boris Tadic (centru) dă mâna cu şeful UNMIK Soren Jessen-Petersen (dreapta), sub privirile Comandantului KFOR Yves de Kermabon. Tadic se află într-o vizită de două zile în Kosovo. [Laura Hasani]

Preşedintele sârb Boris Tadic a început duminică (13 februarie) o vizită de două zile în Kosovo, prima vizită efectuată de un şef de stat sârb după conflictul din 1999. El a făcut apel la reconciliere, dar a cerut în acelaşi timp sporirea securităţii pentru sârbii din Kosovo şi a reiterat opoziţia Belgradului faţă de independenţa provinciei.

"În istoria Balcanilor, inclusiv în Kosovo şi Metohija, a existat multă ură şi distrugere, iar aceasta trebuie să înceteze", a afirmat Tadic. "Doresc să-mi aduc aportul la găsirea unei soluţii paşnice, dar vreau să spun că nu voi înceta să lupt pentru interesele legitime ale populaţiei sârbe".

În oraşul Strpce, Tadic a cerut UNMIK să ofere garanţii suplimentare pentru siguranţa sârbilor şi populaţiilor de altă origine etnică din Kosovo, promiţând că va face tot posibilul pentru a se asigura că acestea au "dreptul de a trăi şi supravieţui". El a transmis mesaje similare locuitorilor din aşezările populate de sârbi Silovo, Velika Hoca şi Pristina. Luni, el vizitează două mănăstiri şi enclavele sârbeşti din centrul Kosovo.

Peste 200 000 de sârbi au părăsit Kosovo după încheierea conflictului din provincie. În prezent, în provincie mai trăiesc aproximativ 90 000 de sârbi.

Întâlnindu-se duminică cu preşedintele sârb, şeful UNMIK Soren Jessen-Petersen şi-a exprimat speranţa că vizita lui Tadic va transmite un semnal pozitiv cu privire la determinarea Belgradului "de a construi punţi de încredere". De asemenea, el a cerut preşedintelui sârb să se folosească de această vizită pentru a se familiariza cu situaţia şi să profite de oportunitate pentru a se întâlni cu reprezentanţii tuturor comunităţilor din Kosovo.

Vizita lui Tadic ar putea contribui la soluţionarea problemei satelor sârbeşti rămase fără energie electrică, a declarat Jessen-Petersen.

Subliniind faptul că autorităţile kosovare şi instituţiile internaţionale din provincie au continuat eforturile şi au rămas dedicate implementării standardelor, el a indicat de asemenea domeniile în care este necesar progresul -- în special, în asigurarea libertăţii de circulaţie şi repatrierea persoanelor deplasate.

Jessen-Petersen a cerut din nou participarea totală a sârbilor kosovari la procesul politic şi democratic din Kosovo. El şi Tadic au discutat de asemenea despre reconstrucţia bisericilor şi mănăstirilor ortodoxe distruse în izbucnirea de violenţă din luna martie a anului trecut.

În altă ordine de idei, şeful oficiului consular britanic din Pristina a declarat luni că Belgradul trebuie inclus în orice proces destinat stabilirii statutului final al Kosovo. "Poziţia guvernului britanic este clară. Belgradul trebuie implicat în definirea statutului final", a afirmat Mark Dickinson cotidianului belgrădean Vecernje Novosti.

"Albanezii cred că provincia Kosovo trebuie să fie independentă în cadrul actualelor graniţe, în timp ce Serbia crede că aceasta trebuie să rămână în Serbia, în cadrul respectivelor graniţe. Poziţia noastră este aceea că provincia Kosovo trebuie să fie multietnică, cu economie şi instituţii funcţionale, şi că legea trebuie respectată", a declarat Dickinson.