Algele marine din Adriatică: O problemă care se dezvoltă rapid

27/01/2005

Proliferarea a două specii agresive de alge tropicale de-a lungul coastei adriatice a Croaţiei şi a insulelor din apropiere i-a alarmat pe oamenii de ştiinţă. Pe termen lung, problema ar putea periclita turismul.

De Miranda Novak, din Zagreb pentru Southeast European Times – 27/01/05

Croaţia, care se bazează pe turismul de pe coasta adriatică, se teme că răspândirea algelor ar putea afecta farmecul său. [AFP]

Apariţia şi răspândirea rapidă a algelor tropicale în partea croată a Adriaticii devine o problemă tot mai gravă, potrivit ultimelor cercetări. Două specii de alge -- Caulerpa Taxifolia şi Caulerpa Racemosa -- au fost descoperite în 1995 în partea croată a Adriaticii. Franţa, Spania şi Italia se luptă de două decenii cu algele, însă cu succes limitat.

Racemosa a fost găsită în multe locuri din jurul insulelor croate din sudul Adriaticii, iar Taxifolia a fost găsită până acum în trei locuri -- Stari Grad şi două insule din nordul Adriaticii -- Rab şi Krk.

Se presupune că Racemosa ar fi venit din Marea Roşie prin Canalul Suez, iar Taxifolia ar fi putut fi introdusă în mod accidental în mare de muzeul oceanografic din Monaco, în urmă cu 20 de ani.

Racemosa este o specie excepţional de agresivă care creează colonii dense. Acoperind fundul mării cu mai multe straturi, aceasta împiedică lumina soarelui să ajungă la celelalte organisme maritime, făcând imposibilă fotosinteza. Fără hrană şi oxigen, celelalte plante marine mor.

De la prima descoperire a coloniilor de alge, acestea s-au răspândit în 35 de locaţii. Proliferarea rapidă i-a surprins pe oamenii de ştiinţă, care avertizează acum că unele zone afectate s-ar putea uni în următorii trei ani.

Până acum, cea mai afectată zonă este insula Mljet, din apropiere de golful Sobra, unde algele s-au răspândit de-a lungul a 11,5 km de coastă. Problema este de asemenea gravă în insula din apropiere, Bisevo. Biologul Vladimir Onofri declară că colegii săi au fost uimiţi când le-a arătat o stâncă complet acoperită cu racemosa, la adâncimi de 7 până la 40 de metri.

Majoritatea algelor dăunătoare pot fi ţinute sub control prin acoperirea lor cu folie, însă nu şi racemosa -- creşterea sa este prea rapidă. Aceasta nu are duşmani naturali în Marea Adriatică şi fragmentele sale sunt uşoare şi nu se scufundă, astfel încât curenţii le împrăştie.

"Ultimele teste ale condiţiilor din Mljet, unde am încercat să distrugem coloniile de racemosa prin acoperirea lor cu folie neagră, indică faptul că, în zece zile, această algă a crescut sub folie cu 27 de cm. Prin urmare, creşterea sa zilnică a ajuns la 2,7 cm", a afirmat Onofri.

Din cauza costurilor, a condiţiilor de laborator şi a anvergurii uriaşe a problemei, oamenii de ştiinţă croaţi au sfătuit guvernul să se concentreze asupra eliminării algelor din zonele de importanţă culturală şi biologică excepţională -- în special în Parcul Naţional Mljet. Dacă problema generală nu este soluţionată, consecinţele pe termen lung ar putea fi grave. În acest ritm de creştere, algele ar putea invada zona în aproximativ zece ani, făcând ca regiunea să fie mai puţin atractivă şi afectând industria turistică a Croaţiei -- o sursă majoră a creşterii economice a ţării.