România implementează legea care restricţionează adopţiile internaţionale

04/01/2005

Legea care restricţionează adopţiile internaţionale a intrat în vigoare la 1 ianuarie în România. Familiile din Statele Unite speră că noile autorităţi ale ţării vor examina adopţiile în curs de procesare care au fost îngheţate de moratoriul impus în 2001 la presiunea UE.

(Press Review - 03/01/05; AP, The Boston Globe, The Scotsman, Nobody's Children - 01/01/05; Press Review - 31/12/04; AFP - 18/10/04; Joint Council on International Children's Services)

Adopţiile internaţionale de orfani români pot avea loc doar dacă toate celelalte canale au eşuat, potrivit noii legi. [AFP]

Punând capăt unui moratoriu de peste trei ani, o nouă lege a intrat în vigoare în România. Aceasta prevede reluarea adopţiilor internaţionale. Legea extrem de restrictivă, care urmăreşte eliminarea presupuselor abuzuri ale drepturilor copilului, a stârnit controverse în rândul familiilor din Statele Unite care încearcă să adopte copii români. Unele familii şi-au exprimat speranţa că respectivele cazuri, care au fost blocate de moratoriul impus sub presiunea UE în 2001, vor fi reanalizate după recentele schimbări politice din ţara balcanică.

Legea, care a fost adoptată de Parlamentul român în luna iunie a anului trecut, dar a intrat în vigoare sâmbătă (1 ianuarie), înfiinţează un nou Oficiu pentru Adopţii ca unică instituţie abilitată să coordoneze procedurile de adopţie din ţară.

Legea restricţionează adopţiile internaţionale la bunicii biologici. Stabilind adopţiile interne ca fiind prioritare, aceasta permite străinilor să adopte copii români doar dacă acţiunile întreprinse pentru plasarea acestora în grija unor familii locale au eşuat. De asemenea, adopţiile internaţionale ale copiilor sub vârsta de doi ani sunt interzise.

În plus, legea interzice fundaţiilor să acţioneze ca intermediari în procesul de adopţie, dar permite implicarea asociaţiilor străine autorizate. Potenţialul rol al ONG-urilor în acest proces este limitat la furnizarea serviciilor de protecţie, prin plasarea copiilor în grija familiilor sau a asistenţilor maternali sau prin acţiuni destinate reintegrării acestora în familiile lor.

Legea a stârnit proteste în rândul familiilor americane ale căror cazuri de adopţie erau în curs de derulare în 2001, moment în care România a interzis adopţiile internaţionale în urma unui raport extrem de critic al baronesei Emma Nicholson, raportorul Parlamentului European pentru România, şi a cererilor ulterioare ale oficialilor UE.

Nicholson a condamnat "afacerile profitabile din traficul de copii" şi a criticat autorităţile pentru "abandonul repetat al copiilor, abuzul şi neglijarea copiilor". Ea a mers până la a-i acuza pe oficiali de vânzarea de copii. Descriind sistemul românesc de protecţie a copilului ca fiind corupt "din cap până în picioare", ea a avertizat că refuzul de a restructura sistemul ar putea afecta şansele României de aderare la UE.

Acţionând în numele familiilor americane, ale căror cereri de a adopta 250 de copii români au fost suspendate în momentul aplicării interdicţiei, Preşedintele american George W. Bush a ridicat această problemă în faţa liderilor români care au vizitat Washingtonul în luna iulie, la câteva săptămâni după adoptarea noii legi.

Între timp, o fundaţie internaţională pentru ajutorarea copiilor a protestat împotriva legislaţiei, declarând că aceasta nu va permite unificarea familiilor. "Este crud şi injust faţă de miile de copii şi părinţi din lume repartizaţi înainte de actualul moratoriu", declară organizaţia Copiii Nimănui (Nobody's Children).

În cursul unei vizite efectuate în octombrie la Bucureşti, Primul Ministru francez Jean-Pierre Raffarin a vorbit despre crearea unei comisii care să examineze adopţiile internaţionale ale copiilor români. Se pare că aproximativ 50 de cupluri franceze se numără printre sutele de familii străine care aşteaptă procesarea cererilor de adopţie.

Cerând găsirea unei soluţii, un alt organism, Consiliul Comun de Servicii Internaţionale pentru Copii (Joint Council on International Children's Services), s-a întâlnit cu înalţi oficiali americani la jumătatea lunii decembrie, solicitând de asemenea înfiinţarea unei asemenea comisii formate din "consilieri obiectivi care să ofere consultanţă tehnică asupra modului în care respectivele cazuri pot fi procesate într-un mod echitabil, transparent şi etic".

Multe familii occidentale afectate de moratoriul asupra adopţiilor internaţionale speră acum ca noile autorităţi române -- şi în special Preşedintele Traian Băsescu -- să ia măsuri pentru procesarea cazurilor în aşteptare şi să îmbunătăţească întregul proces al adopţiilor.