Acordul de Pace de la Dayton a contribuit la fondarea BiH

14/12/2004

Acordul de Pace de la Dayton, care a pus capăt celui mai grav conflict armat din Europa de la încheierea celui de-al doilea război mondial, este pe punctul de a intra în cel de-al 10-lea an al său. Marcând aniversarea semnării acestuia, Înaltul Reprezentant Paddy Ashdown a declarat că acordul a oferit principiile fundamentale pentru soluţionarea problemelor politice şi sociale.

De Svetla Dimitrova, din Sofia pentru Southeast European Times - 14/12/04

Acordul a fost semnat în cadrul ceremoniei oficiale din 14 decembrie 1995 de la Paris. [Arhivă]

Acordul de Pace de la Dayton, care a pus capăt conflictului din 1992-1995 din Bosnia şi Herţegovina (BiH), intră în cel de-al 10-lea an al său. Semnat în cadrul ceremoniei oficiale de la Palatul Elysée din Paris, în 14 decembrie 1995 -- la două săptămâni după ce preşedinţii de la acea dată ai BiH, Croaţiei şi Iugoslaviei au semnat acordul la Baza Aeriană Wright-Patterson din Dayton, Ohio -- acordul a fondat statul suveran Bosnia şi Herţegovina, format din două entităţi: Federaţia Bosniei şi Herţegovinei şi Republica Srpska (RS).

Ca acord cadru, Dayton nu a oferit toate răspunsurile, a declarat Înaltul Reprezentant Paddy Ashdown la aniversarea a 9 ani de la semnarea preliminară. "Acesta a oferit principiile fundamentele în cadrul cărora poporul BiH a putut găsi soluţii permanente la problemele politice şi sociale cu care s-a confruntat", a afirmat el.

"Dayton, cu toate deficienţele sale, a pus capăt războiului", a declarat el într-o scrisoare deschisă adresată poporului BiH în 26 noiembrie, cu ocazia Zilei Suveranităţii Statale. "Aceasta a fost realizarea sa de durată".

În cursul celor trei ani şi jumătate de măcel care au precedat Acordul Dayton, aproximativ 200 000 de persoane au fost ucise şi alte două milioane forţate să-şi părăsească locuinţele în cel mai grav conflict armat desfăşurat în Europa de la încheierea celui de-al doilea război mondial.

De atunci, o serie de alegeri monitorizate de comunitatea internaţională au fost organizate în ţară, conducând la un pluralism democratic sporit şi la înfiinţarea unor instituţii de guvernare democratice la toate nivelurile. În septembrie 2004, peste un milion de persoane dezrădăcinate de conflict se întorseseră la casele lor. Sprijinul donatorilor, în valoare de miliarde de euro, a fost pompat în ţară în scopul reconstrucţiei.

"Până în 2000, majoritatea locuinţelor, şcolilor, sistemelor de distribuţie a apei, şoselelor, telecomunicaţiilor şi reţelelor de furnizare a curentului electric au fost reconstruite aproape la standardele de dinaintea războiului", a afirmat Banca Mondială într-un raport emis în luna august.

În scrisoarea sa deschisă, Ashdown a menţionat câteva realizări din acest an, inclusiv înfiinţarea Înaltului Consiliu Judiciar şi de Apel, care va permite ţării să înceapă judecarea propriilor cazuri de crime de război. El s-a referit de asemenea la oraşul Mostar, menţionând că procesul unificării comunităţilor croată şi musulmană din acesta a "avansat în mod decisiv".

"Inaugurarea podului din Mostar în luna iulie a simbolizat progresul extraordinar realizat în reunificarea comunităţilor recent dezbinate de război", a afirmat Ashdown.

Printre principalele obiective pe termen lung ale BiH se numără integrarea în UE şi NATO. Aceste aspiraţii depind însă de îndeplinirea condiţiilor-cheie, printre care se numără cooperarea deplină cu tribunalul ONU pentru crime de război -- o cerinţă fundamentală a acordului de la Dayton.

Ca rezultat al refuzului autorităţilor RS de a aresta şi preda măcar un inculpat, Alianţa a respins cererea BiH de admitere în programul Parteneriat pentru Pace de două ori în acest an.

"Instituţiile şi persoanele din BiH, şi în special cele din RS, nu pot continua să blocheze drumul BiH către UE şi NATO", a afirmat Ashdown. "Bosnia şi Herţegovina nu trebuie să rateze şansa unui viitor mai luminos. Poporul său merită aceasta. Stă în puterile sale".