Neasigurarea terenurilor afectează economiile din regiune

05/05/2012

Consecinţele recoltelor distruse asupra economiilor din regiune sunt grave, dar motivele pentru care doar un număr mic de agricultori sunt asiguraţi au declanşat unele dezbateri.

De Misko Taleski, din Skopie pentru Southeast European Times -- 05/05/12

Recolte distruse de inundaţii în satul Morane din Macedonia. [Misko Taleski/SETimes]

Deşi guvernele ţărilor din regiune oferă subvenţii pentru asigurarea culturilor împotriva pierderilor, numărul agricultorilor din regiune care îşi asigură terenul arabil este neglijabil, iar daunele provocate culturilor sunt tot mai mari. Această situaţie a declanşat dezbateri cu privire la modul în care trebuie protejat un sector vital pentru dezvoltarea economică.

"Daunele pot fi cruciale pentru economia unui stat, în special în ţările în care ponderea producţiei agricole în PIB este dominantă, aşa cum este cazul la noi", a declarat Sava Bogicevic, directorul tehnic al societăţii de asigurare Delta Generali din Serbia.

Miroslav Milovanovic susţine că deoarece nu există o abordare sistematică în ceea ce priveşte calamităţile naturale, asigurarea produselor agricole este singura alternativă.

"Anul trecut au existat doar 15 cereri de asigurare a unor diverse tipuri de producţie [în Republica Srpska şi în Bosnia şi Herţegovina], ceea ce reprezintă un număr incredibil de mic, dar este de înţeles, deoarece asigurarea creşte costul producţiei", a spus Milovanovic.

Specialiştii estimează că, în medie, 3% din agricultorii din regiune îşi asigură terenurile în jocul de-a totul sau nimic cu natura. În Serbia, de exemplu, procentul acestora este de sub 10%, în timp ce în ţări UE precum Franţa şi Austria, acesta se ridică la 77%, respectiv 90%.

Iarna cu zăpezi neobişnuit de abundente, urmată de inundaţii, lapoviţă, incendii şi alte calamităţi, a provocat anul acesta pagube de sute de milioane de euro. Numai în Federaţia Bosnia şi Herţegovina, pagubele suferite de culturile agricole s-au ridicat la peste 80 mn de euro. "Dacă tragem linie, cifra va fi cu mult mai mare", a declarat Dragan Pavlovic, preşedintele Uniunii Sătenilor din FBiH.

Agricultorii au spus că principalul motiv pentru interesul scăzut faţă de încheierea unei asigurări îl reprezintă politica neprincipială a firmelor de asigurare faţă de clienţii lor.

"Noi nu ne asigurăm culturile pentru că nu avem bani să plătim taxele mari, iar companiile de asigurări de multe ori ne manipulează. De aceea, noi ne punem speranţa în subvenţii, care cresc continuu. Pagubele provocate de schimbările climatice cresc de asemenea de la un an la altul, la fel şi costurile noastre, astfel încât orice ajutor este binevenit", a declarat Risto Stefanovski, un agricultor ce are o proprietate lângă Skopie, publicaţiei SETimes.

Taxa anuală de asigurare pentru o fermă ce valorează 50 000 de euro este de peste 120 de euro în Serbia, dar dacă ferma se află într-o regiune afectată de inundaţii, suma poate fi de cinci ori mai mare.

Veljo Tantarov, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din Macedonia, a declarat publicaţiei SETimes că în perioada socialistă, firmele de asigurări evaluau de multe ori în mod greşit pagubele şi, prin urmare, despăgubirile pe care le plăteau.

"Oamenii şi-au pierdut încrederea. Situaţia nu s-a schimbat prea mult în prezent, firmele dictează din nou condiţiile, iar aceasta afectează agricultura şi economia în ansamblu", a spus Tantarov.

În consecinţă, unele guverne au instituit politici de co-finanţare a agricultorilor pentru poliţele de asigurare a culturilor şi animalelor, precum şi pentru cele privind daunele provocate de secetă. În Croaţia, guvernul subvenţionează 25% din costul asigurării, în BiH 30%, iar în Serbia 40%.

Marjan Blazhevski susţine că deoarece ministerul agriculturii din Macedonia a introdus în 2008 subvenţii de 60% pentru poliţele de asigurare agricolă, interesul faţă de obţinerea unei protecţii a crescut.

"Cu toate acestea, numărul celor asiguraţi este relativ mic faţă de numărul agricultorilor înregistraţi. Unul dintre principalele motive este faptul că fermierii nu cunosc suficient beneficiile şi nici programele de subvenţionare a primelor de asigurare", a spus Blazhevski.

Aleksandar Janev susţine că faptul că în Macedonia doar patru companii de asigurări oferă asigurări agricole denotă dezinteresul acestora.

"Nici subvenţiile de 60% pentru asigurare şi nici campaniile de sensibilizare ale ministerului agriculturii nu produc rezultatele aşteptate. ... Doar 1,2% din totalul agricultorilor înregistraţi şi-au asigurat culturile anul trecut. Prima de asigurare netă este de 530 000 de euro, din care guvernul subvenţionează 320 000 de euro", a spus acesta.

Articole pe aceeaşi temă

Agricultorii macedoneni salută subvenţia de 60% acordată de stat, dar spun că aceasta vine prea târziu în cadrul sezonului. De asemenea, ei nu au încredere în intenţiile oficialilor din eşaloanele inferioare.

"Companiile de asigurări solicită atestarea că statul va acoperi 60% din valoarea totală asigurată, dar birourile regionale ale ministerului agriculturii încă nu au eliberat aceste documente. Oficialii ne-au spus că în luna iunie vor primi formularele pe care va trebui să le completăm. De ce am avea nevoie de asigurare în iunie, când am terminat de cules fructele?", spune anonymous.

Danijela Nedeljkovic, directoarea departamentului de asigurări pentru întreprinderile mici şi mijlocii a firmei de asigurare Dunav, susţine că un alt motiv principal al faptului că agricultorii nu se asigură este producţia agricolă slab dezvoltată. Când investiţia şi producţia sunt mici, este greu să justifici încheierea unei asigurări.

"Prin intensificarea producţiei cu investiţii mari pentru a obţine recolte bogate, interesul faţă de asigurari va creşte", a spus aceasta.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.