Acordul privitor la graniţă provoacă temeri în ambele ţări

06/11/2009

Acordul încheiat cu Slovenia deblochează negocierile Croaţiei de aderare la UE, dar i-a iritat pe unii bloggeri.

De Natasa Radic, din Zagreb pentru Southeast European Times -- 06/11/09

Premierul sloven Borut Pahor dă mâna cu omologul său croat, Jadranka Kosor. [Getty images]

Arbitrajul internaţional va soluţiona disputa privitoare la graniţa dintre Croaţia şi Slovenia, conform unui acord semnat miercuri (4 noiembrie). Autorităţile din Zagreb pot reîncepe acum negocierile pentru aderarea la UE, care au stagnat luni de zile ca urmare a obiecţiilor slovene, iar UE se poate mândri cu faptul că a intermediat găsirea unei soluţii.

Cu toate acestea, opinia publică din ambele ţări este mai puţin optimistă. În condiţiile în care este în joc demnitatea naţională, unii cetăţeni din ambele părţi se tem de posibilitatea de a trebui să facă concesii.

"Chiar acum urmăresc dezbaterea din parlament. Dacă aş fi avut păr, mi l-aş fi smuls" se plânge Mrak.blog.

Potrivit lui Pretenzije, acordul privind arbitrajul dă Sloveniei o şansă reală de a obţine teritoriu şi beneficii suplimentare, iar interesele Croaţiei ar fi fost mai bine servite dacă disputa ar fi fost supusă Curţii Internaţionale de Justiţie.

"Ne vom confrunta cu daune enorme în viitorul Croaţiei", îşi exprimă acesta îngrijorarea. "Vom pierde fondul piscicol şi resursele de gaz care există în acea parte a mării".

Slovenii sunt la fel de neîncrezători în ceea ce priveşte acordul, sondajele indicând că 87% din populaţie crede că acesta favorizează Croaţia. În ambele ţări, mulţi se tem că este imposibil de găsit o soluţie din care toată lumea să aibă de câştigat – cineva va trebui să facă concesii, iar nici una din părţi nu vrea să fie cea în cauză.

Acordul furnizează de asemenea politicienilor din opoziţie muniţie retorică pe care aceştia o pot folosi împotriva beneficiarilor. Vesna Skare Ozbolt, candidată în alegerile viitoare din Croaţia, afirmă că autorităţile de la Zagreb "nu trebuie să plătească cu teritoriu pentru aderarea la UE ".

"Cine ne garantează că o altă ţară nu ne va bloca calea de aderare la UE … [şi] nu ne va pretinde o nouă concesie?", întreabă aceasta.

Unii îi îndeamnă totuşi pe croaţi să aibă o viziune mai largă. Jadranka Juresko Kero, o corespondentă a publicaţiei Vecernji List, scrie în blogul său că Croaţia este menită să devină lider regional. În condiţiile în care ţara este deja membră NATO, sugerează aceasta, rolul acesteia în Balcani va spori şi mai mult odată cu aderarea la UE.

Potrivit lui Juresko-Kero, faptul că atât Croaţia, cât şi Slovenia sunt în NATO face ca soluţionarea controversei să devină cu atât mai urgentă.

Aceasta scrie că fără o soluţionare finală există totdeauna riscul ca relaţiile bilaterale "să se deterioreze din nou peste noapte, deschizând calea pentru noi blocade, amânarea negocierilor şi război diplomatic între autorităţile de la Zagreb şi Ljubljana".

Croaţia a devenit candidat oficial la aderarea la UE în 2004, iar negocierile au început anul următor.