Invitaţia NATO -- o "victorie" pentru Albania

11/04/2008

Bloggerii salută decizia Alianţei ca pe un pas istoric pentru statul balcanic, remarcând în acelaşi timp că se prefigurează multe provocări.

De Klodjan Seferaj, pentru Southeast European Times – 11/04/08

[Getty Images]

Membrii NATO, reuniţi săptămâna trecută la Bucureşti, au decis să lanseze invitaţii de aderare pentru două ţări din sud-estul Europei – Albania şi Croaţia. Pentru Albania, care îşi revine cu greu după explozia unui depozit de muniţii din apropierea capitalei, acest eveniment a reprezentat un element major de ridicare a moralului.

Sentimentul triumfului este temperat însă de conştientizarea provocărilor viitoare. Scriind pe blogul său, shekulli, Arben menţionează că invitaţia este însoţită de condiţii specifice şi inevitabile.

"Albania trebuie să îşi îndeplinească toate obligaţiile pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline al NATO cât mai curând posibil", scrie Arben. În plus, adaugă el, ţara trebuie "să realizeze toate reformele importante care accelerează aderarea la Uniunea Europeană. Ţara noastră trebuie să abordeze toate aceste probleme".

Gjovalin Hasani este de acord cu necesitatea de a trece la acţiune. "Trebuie să ne gândim cum să facem Albania mai frumoasă şi mai sigură şi cum să atragem investiţii noi. Nu putem pierde timpul fără să facem nimic. Integrarea Albaniei în UE şi NATO [va fi] cea mai mare victorie a noastră după cea din 28 noiembrie 1912".

Una din problemele cele mai importante cu care se confruntă Albania este dezvoltarea economică. Scriind pe peshkupauje în această săptămână, Gre discută despre concluziile unei echipe de experţi conduse de economistul Hernando de Soto şi de Institutul pentru Libertate şi Democraţie.

Raportul echipei lui de Soto, comandat de administraţia Berişa, afirmă că aproximativ 90% din afacerile şi proprietăţile din Albania sunt "extralegale" – şi formează o parte din economia subterană şi gri.

Drept rezultat, mulţi albanezi se găsesc în afara sistemului legal şi sunt incapabili să obţină împrumuturi, să cumpere asigurări sau să îşi extindă afacerile peste reţeaua limitată a contactelor personale.

"Majoritatea albanezilor deţin proprietăţi şi afaceri situate pe proprietatea guvernului", remarcă Gre. "Aproximativ 92% din albanezi se consideră proprietari, dar proprietăţile lor sunt ilegale, ceea ce înseamnă că sunt neidentificate sau le lipseşte reprezentarea adecvată. Doar 19,6% din albanezi deţin titluri de proprietate. Restul de case, evaluate la 17,1 mld dolari continuă să fie capital neproductiv, mort".

Finish comentează: "Proprietăţile sunt NEIDENTIFICATE? Nu, nu – proprietăţile sunt identificate, dar guvernul nu vrea să le returneze foştilor proprietari. Le-au luat băieţii influenţi. Aici mă refer la politicieni, care au confiscat şi proprietăţile de la vechii proprietari".